Suceava si Schwaben se confrunta cu probleme asemanatoare, sustine presedintele regiunii germane. Vezi la ce se refera

Problemele din Schwaben şi cele din Suceava sunt asemănătoare atât în ceea ce priveşte forţa de muncă bine pregătită, dar şi în ceea ce priveşte problemele demografice, a declarat marţi, la Suceava, preşedintele regiunii germane Schwaben, Jurgen Reichert. „Problemele sunt asemănătoare, la noi şi la dumneavoastră. La noi sunt probleme de demografie asemănătoare, de dezvoltare a populaţiei. Avem probleme în ceea ce priveşte numărul de copii. Avem probleme în societatea noastră ca şi în societatea românească”, a spus Reichert, într-o conferinţă de presă.

Potrivit acestuia, Schwaben, ca şi  Suceava se confruntă cu o criză de oameni profesionişti în mai multe domenii, dar că este şi o criză de muncitori cu pregătire profesională, ca în Suceava. „Amândouă regiuni ne dorim să oferim tinerilor noştri posibilitatea să se instruiască”, a spus Reichert.

El a explicat că regiunea Schwaben, care face parte din Bavaria, cel mai dezvoltat stat german din punct de vedere economic, e cea de-a doua regiune ca dezvoltare economică din Bavaria. „Ceea ce ne trebuie este un echilibru între o pregătire profesională, dar şi o infrastructură culturală şi socială bună ca oamenii să rămână la noi şi nu să-şi caute în altă parte un loc de muncă unde este mai atractiv din punct de vedere financiar”, a spus preşedintele regiunii germane.

Jurgen Reichert a arătat că din acest motiv autorităţile trebuie să creeze condiţii pentru ca oamenii să nu fie tentaţi să lucreze în alte părţi. „Noi avem interesul ca aceşti oameni bine pregătiţi să rămână la noi şi să nu plece în alte regiuni. În România aveţi centre economice puternice în vestul ţării care atrag oamenii şi se produc dezechilibre în ţară. De aceea este bună o structură economică de întreprinderi mici şi mijlocii şi nu numai centre mari”, a spus preşedintele regiunii germane Schwaben.

El a arătat că în Germania pregătirea profesională este duală, în cadrul căreia se învaţă la şcoală, dar se merge şi în fabrică pentru practică. „Avem o situaţie în care profesioniştii, cei care ştiu bine o meserie, câştigă la fel de bine ca oamenii angajaţi la o bancă. Aceasta se datorează unei bune pregătiri şi cererii pentru profesionişti”, a spus Reichert.