Intră acum și în grupul de
Şeful administraţiei judeţene sucevene, Cătălin Nechifor, a declarat, marţi, că în perioada următoare va invita partenerii ucraineni din Cernăuţi, la frontieră, pentru a avea o discuţie privind cooperarea transfrontalieră şi parteneriatul Suceava-Cernăuţi, dar că se vor aborda şi subiecte privind viitorul Acord cadru privind micul trafic la frontieră, dar şi perspectiva europeană a Ucrainei având în vedere şi decizia luată în cazul Republicii Moldova ca cetăţenii moldoveni să poată circula fără vize în UE. „În plus, trebuie să discutăm şi despre funcţionarea Euroregiunii Prutul de Sus pentru care trebuie să decidem şi cine preia preşedinţia rotativă astfel încât dialogul tripartit România-Ucraina-Republica Moldova să poată continua”, a declarat preşedintele CJ Suceava.
El a mai spus că va trebui văzut şi ce paşi trebuie să facă partea ucraineană pentru deschiderea punctului de trecere a frontierei Vicovu de Sus-Crasna.
Nechifor a declarat că întâlnirea cu noile autorităţi regionale din Cernăuţi a fost convenită după discuţiile avute în urmă cu o lună la Suceava privind cooperarea în zonă la care au participat senatorul Mircea Geoană în calitate de Înalt reprezentant al Guvernului, ambasadorul Poloniei la Bucureşti, Marek Szczgiel, dar şi consulii generali ai României şi Ucrainei de la Cernăuţi şi Suceava.
Preşedintele CJ Suceava a menţionat că în cadrul cooperării transfrontaliere, Suceava şi Cernăuţi derulează proiecte finanţate prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova în domeniul mediului şi situaţiilor de urgenţă, al turismului şi întărirea capacităţii administrative.
Consulul general al Ucrainei la Suceava, Vasyl Boiechko a declarat, săptămâna trecută, într-o conferinţă de presă că în cadrul cooperării româno-ucrainene trebuie să se pună un accent mai mare pe cooperarea regională. „Paşii de până acum au fost buni, dar aşteptăm sprijin mai departe”, a declarat consulul general ucrainean care a anunţat că urmează să fie organizată în curând o întâlnire între autorităţile din judeţul Suceava şi regiunea Cernăuţi în care să se discute despre cooperarea transfrontalieră şi despre acordul de mic trafic de frontieră care a fost semnat de miniştrii de Externe din cele două ţări, urmând să fie parafat la nivel guvernamental.
Autorităţile sucevene doresc deschiderea punctului de trecere a frontierei Vicovu de Sus-Crasna, închis din 2010 şi care a fost modernizat pentru trafic internaţional rutier, alături de alte patru puncte, de la Ulma, Izvoarele Sucevei, Climăuţi şi Racovăţ.
Lucrările de modernizare a celor cinci puncte de la frontiera cu Ucraina au fost încheiate de partea română în 2012, însă acestea nu sunt funcţionale în condiţiile în care autorităţile ucrainene nu au realizat lucrări de modernizare.
Potrivit preşedintelui CJ Suceava, Cătălin Nechifor, drumul care trece prin punctul de la Vicovu de Sus face parte din fostul drum imperial al Mariei Tereza, care făcea legăturile în imperiul austriac, iar deschiderea acestui punct, pe lângă scurtarea distanţei spre Varşovia, va reduce şi distanţa dintre Cernăuţi şi Putna cu 21,5 kilometri.
Preşedintele Consiliului Regional Cernăuţi, Mihail Găiniceru, consideră că acest punct de trecere a frontierei ar putea fi deschis în condiţii modeste, dacă autorităţile române şi ucrainene vor ajunge la un acord în acest sens, el menţionând că există fonduri europene obţinute pentru modernizarea punctului în zona ucraineană, dar lucrarea va fi finalizată în 22 de luni.
Ministrul Afacerilor Externe din România, Titus Corlăţean, şi omologul ucrainean, Andrii Deşciţa, au semnat, la începutul lunii aprilie, la Bruxelles, ad referendum la acordul privind micul trafic de frontieră, acesta fiind ultimul pas înainte de semnarea acordului.
Acordul reglementează condiţiile de desfăşurare a micului trafic de frontieră, respectiv a trecerii frecvente a frontierei de stat româno-ucrainene de rezidenţii din zona de frontieră a României sau a Ucrainei şi se aplică locuitorilor unei zone de 30 kilometri situate de o parte şi de alta a frontierei comune, zonă care poate fi însă extinsă la maxim 50 de kilometri de linia de frontieră.
Intră acum și în grupul de
