Intră acum și în grupul de
Până vineri, Corpul de control al MAI face verificări la Suceava privind modul în care au fost gestionate materialele alocate pentru reconstrucţia caselor după inundaţiile din vara anului 2008.
Potrivit prefectului de Suceava, Florin Sinescu Sinescu, verificările vizează în special cele 160 de tone de ciment care nu s-au utilizat şi s-au degradat. Reprezentantul Guvernului în teritoriu a precizat că urmează să fie găsită şi o soluţie pentru descărcarea de gestiune pentru cantitatea de ciment degradată, în acte aceasta figurând ca aparţinând ANL.
Sinescu a explicat că potrivit HG 801/2008, materialele de construcţii care au fost alocate pentru reconstrucţia caselor afectate de inundaţiile din vara anului 2008 trebuiau duse franco-destinaţie, dar că în judeţ s-au creat trei depozite zonale, pentru că local nu exista capacitatea tehnică pentru manipularea acestora. Sinescu a mai spus că o parte din materialele respective nu au fost preluate de primării, ci la custode, menţionând că dacă erau preluate de autorităţile locale, cele nefolosite ar fi trebuit restituite prin grija primarilor.
În luna ianuarie 2013 Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră atrăgea atenţia autorităţilor sucevene că după inundaţiile din 2008 la sediul Poliţiei de Frontieră Rădăuţi a fost depozitată o cantitate de 160.500 de kilograme de ciment, care s-a degradat şi afectează spaţiile instituţiei.
În aceste condiţii, Consiliul Judeţean Suceava a înfiinţat o comisie de anchetă care a stabilit că cimentul respectiv aparţine ANL, nu Prefecturii sau CJ Suceava.
Şeful comisiei de anchetă, vicepreşedintele CJ Suceava Ilie Niţă, a arătat că cele 160,5 tone de ciment care au rămas depozitate la sediul Poliţiei de Frontieră din Rădăuţi nu au mai fost ridicate de primarii din comunele Arbore (138 de tone), Bălcăuţi ( 7,5 tone) şi Cacica (15 tone), întrucât casele afectate nu au mai fost refăcute. „Cimentul a rămas în custodie acolo. E degradat şi pietrificat”, a spus Niţă.
Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Suceava, Cătălin Nechifor, a afirmat la acea dată că autorităţile sucevene au luat legătura cu firme specializate care ar putea folosi cimentul respectiv pentru reprocesare şi refolosire.
Deputatul sucevean Alexandru Băişanu, care era prefect când s-au produs inundaţiile din 2008, a explicat anul trecut că în 2008, Prefectura Suceava a făcut doar demersurile ca aceste materiale să ajungă la familiile afectate de inundaţii, dar că unii primari nu s-au preocupat să preia aceste cantităţi.
El a arătat că în 2008 trei primari din judeţul Suceava, care imediat după inundaţii, au arătat că au de reconstruit o mulţime de case au primit aceste materiale, dar că nu le-au mai folosit. „Au primit aceste materiale, le-au fost aduse sub nas, numai că domniile lor nu le-au mai ridicat”, a spus Băişanu.
El a explicat că Primăria Arbore nu a ridicat 138 de tone de ciment pentru că primarul de atunci, Ionel Hrâncescu, membru PDL, nu a mai vrut să ridice casele pentru că beneficiarii erau romi. „El ar putea fi acuzat nu doar de distrugerea bunurilor, cât şi de rasism”, a spus Băişanu.
Liderul PNL Suceava a mai arătat că 7,5 tone de ciment nu au fost ridicate de primarul PSD Vasile Ursachi din comuna Bălcăuţi, iar alte 15 tone de ciment nu au fost preluate de primarul PDL al comunei Cacica. „Îi fac vinovaţi pe aceşti oameni de incompetenţă, de rea-voinţă şi de subminarea, până la urmă, a intereselor oamenilor pe care îi reprezentau în acel moment”, a afirmat Băişanu.
El a mai spus că toţi prefecţii care i-au urmat în funcţie au făcut toate demersurile pentru ca aceste materiale să fie ridicate de la sediul Poliţiei de Frontieră din Rădăuţi.
Peste şapte mii de gospodării din judeţul Suceava au fost afectate de inundaţiile din 2008, iar 200 de case distruse de ape au fost reconstruite, alte câteva mii fiind reparate. Materialele de construcţii au fost alocate de Guvern.
Intră acum și în grupul de
