Arhiepiscopul Pimen il redescoper#259 pe comunistul Iiescu

Intr-un comunicat publicat de un cotidian sucevean Inaltul Pimen a declarat că voturile date de membrii Biroului Executiv Judeţean al PSD „au arătat cit de cunoscători sau, mai bine zis, necunoscători, ba chiar inconştienţi, sunt cei care au votat, faţă de insemnătatea valorilor de patrimoniu din Bucovina şi starea lor de conservare”. Inaltul prelat spune că „aceiaşi tovarăşi” nu cunosc şi nu vor să cunoască adevărul despre statutul Fondului Bisericesc Ortodox Religionar din Bucovina şi că au votat „pentru că se tem de tovarăşul Iliescu, pentru care „proprietatea privată este un moft””. „Ei se tem să nu-şi piardă scaunele pe care au fost puşi politic pentru ca să apere cuceririle socialismului, intre care şi proprietatea privată, confiscată ilegal de stat, din care orice membru al partidului se poate infrupta acum din plin. La fel şi din pădurile Bucovinei, pe care tovarăşul Iliescu le vrea să fie toate proprietate a partidului stat”, a spus IPS Pimen, care a adăugat „deci frică pe linie de partid, laşitate, pe linie de conştiinţă cuvenită faţă de valorile de patrimoniu, şi poftă nemărginită de imbogăţire peste noapte, ţinută in friu de Ceauşescu, care a fost lichidat prin impuşcare”. Inalta faţă bisericească consideră că „aceşti tovarăşi bucovineni” au uitat „sau mai bine zis habar n-au” de lupta statornică a vrednicilor lor inaintaşi care in timpul ocupaţiei austriece au apărat dreptul de proprietate al Bisericii din Bucovina. Ironic, Inaltul Pimen a spus că „tovarăşii” trebuie totuşi scuzaţi pentru că „nici la cursurile de la „Ştefan Gheorghiu” şi nici la cele de la Moscova” nu li s-a predat nimic despre lupta bucovinenilor pentru proprietatea lor şi a Bisericii lor. „Din fericire nu aceşti „tovarăşi” reprezintă Bucovina; ei sunt fiii partidului comunist avindu-l acum in frunte pe „omul curat şi cinstit” Ion Iliescu”, a punctat inaltul prelat. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor recunoaşte că vorbele sale sunt dure pentru „aceşti tovarăşi făuritori ai capitalismului de cumetrie” care sunt obişnuiţi „numai să fie lăudaţi”. IPS Pimen a reamintit că Biserica din Bucovina a fost şi trebuie să rămină mai departe proprietarul celor 192.000 de hectare de pădure precizind că nu poate accepta ca cele 90.000 de hectare de terenuri cu vegetaţie forestieră aprobate prin ordonanţa 100 din octombrie anul trecut să fie date in administrare. „După ce ni se vor da cele 90.000 de hectare in administrare, nu după mult timp ni se va lua dreptul de a le mai folosi sub motiv că nu ştim să le administrăm in regimul silvic legal. Intărim această afirmaţie cu un exemplu: Direcţia noastră silvică a fost reclamată de tăierea ilegală a unui număr de arbori dintr-un parchet cu statut de rezervaţie. Care este adevărul? S-a tăiat din acel parchet un număr redus de arbori din cel aprobat anul trecut de Ministerul Pădurilor cu ordinul 495 din 13.07.2004, lucrurile au fost lămurite la conducerea centrală de la Bucureşti, la ministerul de resort; cei de la minister au inţeles că nu a fost nici o incălcare a disciplinei in administrarea pădurii. Dar ce va fi pe parcursul unui an, cite inscenări se vor face? Cite acuzaţii nu vor fi! Această „invinuire” este asemenea cu cea din povestea cu mielul care tulbură apa lupului; pină la urmă mielul a fost mincat de lup pentru că i-a tulburat apa”, a spus Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor. Inaltul prelat a spus că valorile de patrimoniu ale Arhiepiscopiei au nevoie urgentă şi permanentă de resurse sigure pentru restaurarea şi conservarea lor subliniind că cele 90.000 de hectare de pădure pot constitui resursele necesare „numai in cazul in care ele ne sunt date in proprietate”. IPS Pimen şi-a incheiat comunicatul prin cuvintele Sfintului Apostol Pavel: „Nu vă amăgiţi; Dumnezeu nu se lasă batjocorit; căci ce va semăna omul, aceea va şi secera”. Amintim că IPS Pimen s-a luat tare de Iliescu in nenumărate rinduri, cea mai dură ieşire a inaltului prelat sucevean fiind inregistrată după manifestările de comemorare a 500 de ani de la moartea lui Ştefan cel Mare desfăşurate la Putna in iulie 2004.