Intră acum și în grupul de
Muzeul de Ştiinţele Naturii din Suceava a găzduit, joi, lansarea volumului “Studii arheologice” de Florin Hău, ediţie îngrijită de Ioan Mareş, director adjunct al Muzeului Bucovinei, volumul constituindu-se într-un omagiu adus lui Florin Hău, profesor de istorie, reputat arheolog medievist şi director al Muzeului Bucovinei între anii 1997-2001.
Directorul adjunct al Muzeului Bucovinei, dr. Ioan Mareş, editor al acestei cărţi, a declarat că volumul cuprinde o mare parte din rezultatele cercetării ştiinţifice efectuate de Florin Hău pe parcursul celor mai bine de cinsprezece ani de activitate în domeniul arheologiei medievale, respectiv studii, articole, rapoarte şi note arheologice, dar şi evocări ale personalităţii renumitului arheolog realizate de fostul său mentor, profesorul Mircea D. Matei, de prieteni, de foşti colaboratori ai regretatului arheolog sucevean, care i-au preţuit atât activitatea şi rezultatele profesionale, cât şi calităţile umane deosebite.
Ioan Mareş a spus că arheologul Florin Hău a lucrat cu „înverşunare”, zi de zi, iar prin rezultatele muncii sale sau alături de colegii lui, prin diversitatea materialelor arheologice descoperite, a îmbogăţit colecţiile de patrimoniu ale Muzeului Bucovinei.
El a mai spus că Florin Hău a întreprins numeroase cercetări arheologice amintindu-le pe cele de la Biserica “Sfântul Gheorghe” Mirăuţi din Suceava, unde a descoperit “fastuosul veşmânt voievodal şi piatra de mormânt a Evdochiei de Kiev, prima soţie a voievodului Ştefan cel Mare”, pe cele de la Bisericile “Sfântul Nicolae” şi “Sfântul Simion”, Mănăstirea Zamca din Suceava sau pe cele de la bisericile şi mănăstirile din judeţ, respectiv din Siret, Nemirceni, Părhăuţi, Voroneţ, Dragomirna,Volovăţ, Reuseni, dar şi de la Mitropolia Iaşi şi de la Dorohoi.
Directorul adjunct al Muzeului Bucovinei a amintit şi de săpăturile arheologice de la Curtea Domnească, de cercetările de la Cetatea de Scaun a Sucevei, dar şi de cele din centrul vechi al municipiului Botoşani.
Mareş a arătat că volumul “Studii arheologice” este unul foarte important pentru arheologia evului mediu subliniind şi contribuţia colegei sale, muzeograf Aura Brădăţan, la întocmirea acestuia.
Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, IPS Pimen, a spus că arheologul Florin Hău a înţeles “viaţa oamenilor din vremurile mai de demult” şi a fost călăuzit de o vie conştiinţă a răspunderii faţă de istorie, a cunoscut istoria slijind-o cu inima şi cu credinţă.
IPS Pimen a spus că l-a admirat pe Florin Hău pentru pregătirea profesională şi pentru dăruirea lui arătând că a fost ” un bun creştin şi un bun român”, iar lucrarea cu studiile arheologice realizate de acesta “va rămâne peste veacuri”.
Conf.univ.dr. Mircea Ignat a evocat personalitatea arheologului Florin Hău arătând că acesta a fost, mai întâi de toate, un „om admirabil”, „un dascăl desăvârşit” şi „un om al terenului şi al muncii”, un cercetător “desăvârşit” al monumentelor de arhitectură medievală.
“L-am cunoscut încă înainte de a deveni cu patalama arheolog, când făcea naveta la Siret şi mi-am dat seama că are această înclinaţie către cercetare, către a găsi ceva nou,” a spus Mircea Ignat arătând că l-a îndemnat pe Florin Hău să se îndrepte spre muzeu, instituţie care îi permitea să facă cercetare arheologică.
El a spus că, într-o perioadă foarte scurtă, Florin Hău a deprins toate tainele cercetării arheologice, toate detaliile acestei munci, iar într-un an-doi după ce a început această activitate ştia deja să facă o “săpătură model”.
Conf.univ.dr. Mircea Ignat a mai spus că, din păcate, prin dispariţia lui Florin Hău, în Moldova “nu mai sunt arheologi care să cerceteze performant monumentele ecleziastice, cele civile, de arhitectură medievală”.
Mircea Ignat a apreciat efortul colegilor lui Florin Hău de a aduna într-o carte studiile lui arheologice arătând că volumul, foarte bine tipărit, conţine şi o bogată ilustraţie.
La rândul său, conf.univ.dr. Mihai Lazăr, care l-a avut ca student pe Florin Hău la Universitatea “Ştefan cel Mare” Suceava, a spus despre acesta că a fost unul dintre cei mai buni continuatori ai şcolii de arheologie medievală de la Suceava, ce i-a avut ca întemeietori pe academicianul Răzvan Theodorescu şi profesorul Mircea D. Matei.
El a arătat că, dincolo performanţele activităţii profesionale, Florin Hău a avut multe alte abilităţi, de bun dansator, de actor, amintind că, în vremea studenţiei, acesta a făcut parte şi din trupa de teatru a universităţii, dar şi de scriitor.
Prof.univ.dr. Mihai Iacobescu, care i-a fost, de asemenea, profesor lui Florin Hău la Facultatea de Istorie şi Geografie din cadrul Universităţii “Ştefan cel Mare”Suceava, a spus că acesta a fost “un om valoros, un om sufletist, un om credincios profesiei lui şi credincios credinţei strămoşeşti”.
Lucrarea “Studii de arheologie” a fost finanţată de Consiliul Judeţean Suceava prin Muzeul Bucovinei.
Florin Hău s-a născut în anul 1956, a absolvit cursurile Liceului de Coregrafie din Cluj Napoca în anul 1975 şi a urmat cursurile Facultăţii de Istorie – Geografie din cadrul Universităţii „Ştefan cel Mare” Suceava absolvindu-le ca şef de promoţie. Până în anul 1995 a activat mai ca profesor de istorie la Siret, oraş în care a fost şi primar timp de trei luni imediat după Revoluţie, după care a făcut parte, ca arheolog medievist, din colectivul de specialişti ai muzeului sucevean.
Florin Hău a fost timp de zece ani vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Arheologie (2001 – 2011), a coordonat numeroase şantiere arheologice din municipiul şi judeţul Suceava (între care cele de la Curtea Domnească şi la Cetatea de Scaun) şi a condus săpăturile arheologice de la Iaşi (Catedrala Mitropolitană) şi Botoşani (Centrul vechi).
Intră acum și în grupul de
