Ministerul Mediului, în control la sediul din Rădăuţi al companiei Holzindustrie Schweighofer

La sediile din Sebes si Radauti ale companiei Holzindustrie Schweighofer s-au desfăşurat, joi dimineaţă, controale efectuate de echipe de la Ministerul Mediului.

Potrivit unor surse ministeriale, citate de HotNews.ro, ministerul s-a autosesizat dupa ce in media romaneasca si internationala au aparut informatii despre faptul ca grupul austriac ar accepta cu buna stiinta si ar recompensa printr-un sistem de bonificatie lemnul taiat ilegal din padurile din Romania.

Aceleaşi surse au precizat că echipele de control au verificat in ce masura se confirma suspiciunile legate de acceptarea lemnului din taierile ilegale, fapt semnalat de mai multe organizatii ecologiste.

La final de aprilie, Environmental Investigation Agency (EIA), un ONG de mediu cu birouri in Washington D.C. si Londra, a dat publicitatii filmari din care reiese ca reprezentantii companiei Holzindustrie Schweighofer Romania ar accepta cu buna stiinta si ar recompensa printr-un sistem de bonificatie lemnul taiat ilegal din padurile din Romania.

Un grup de cinci reprezentanți ai societății civile din București s-a întâlnit, miercuri, cu reprezentanții Ambasadei Austriei, respectiv cu Jürgen Heissel, ministru Plenipotentiar, și cu Rudolf Lukavsky, coordonatorul secției comerciale a Ambasadei, care funcționează ca o platformă de promovare a economiei austriece, sub denumirea de  Advantage Austria. 

Potrivit unui comunicat de presă semnat de Maria Olteanu, președintele Asociației T.E.S.L.A (Tranziție energetică sustenabilă, locală, autonomă), acopul reprezentanților celor patru organizații (Asociația T.E.S.L.A, Grupul fără Fracturare, Comunitatea Uniți Salvăm, Asociația Artă pentru Drepturile Omului) a fost acela de a prezenta nemulțumirile societății civile din România referitor la comportamentul firmelor austriece, în special al Schweighofer Holzindustrie (SH), pe fondul scandalului declanșat de flagrantul filmat de organizația americană EIA, și dat publicității, de curând, în România, respectiv lobby-ul său agresiv, inclusiv prin folosirea Ambasadei Austriei, dar și practicile ilegale pe care aceasta le folosește, conform multiplelor materiale din presă. Discuția a atins și subiecte conexe, care țin de modul în care firmele austriece din România, din domeniul energiei neregenerabile (combustibili fosili, OMV Petrom), dar și din domeniul celei regenerabile, respectiv microhidrocentrale, folosesc standarde duble (diferite de cele din Austria), producând prejudicii de mediu considerabile fără să plătească daune comunităților afectate.

„Discutând de comparația dintre problema pădurilor în Austria și cea în România, dl. Lukavsky ne-a mai spus că în România se exploatează jumătate din cantitatea de masă lemnoasă exploatată în Austria (n.red – aceste statistici ar trebui să ne parvină, pentru a le da crezare, și mai e și întrebarea dacă în cele pentru România suntcuprinse și tăierile ilegale), și că nu cantitatea exploatată e problema, cantitățile fiind mici, de fapt, ci modul în care acest lucru are loc și faptul că defrișările au loc în anumite zone. Cu toate acestea, Austria are 47% suprafață împădurită, în creștere cu 3% în ultimii 50 de ani, în timp ce România are aproape jumătate din acest procent acoperit cu păduri (oficial, 27%), cu un ritm dramatic de scădere în ultimii 25 de ani, cel mai accentuat și mai alarmant din Europa. Este greu de imaginat cum poate fi acceptabil acest argument propus de dl. Lukavsky, în orice tip de dezbatere pe cifre, cu cel mai mic iz de sustenabilitate, dincolo de discuția strictă pe cifre.

Discuția despre standardele duble i-a determinat pe reprezentanții societății civile să întrebe de ce Ambasada austriacă nu a avut și obiecții legate de Codul Silvic, altele decât cele care vizează limitarea cantității procesate de către un operator industrial (SH), de ordin economic, și nu au contribuit și pe partea de îmbunătățire a practicilor forestiere, oferind consultanță autorităților române despre managementul sustenabil al pădurilor,aducând și un input de ordin ecologic, sustenabil. Răspunsul ambasadei a fost că s-a făcut o ofertă de schimb de experiență cu instituția similară Romsilva din Austria, dar că autoritățile române nu au fost interesate (această oferă nu a avut loc în contextul negocierilor pentru noul Cod Silvic). Discuția a atins și problema fabricii Kronospan, tot companie austriacă, de la Sebeș, care a scos un oraș în stradă, vreme de mai multe zile, și de faptul că firma a dat în judecată pe o parte dintre protestatari.

Discuția despre standarde duble de mediu a dus, inevitabil, spre subiectul exploatării hidrocarburilor fosile și al OMV Petrom, reprezentanții societății civile punând accent pe accidentele multiple, în care apa și solurile au fost contaminate în mai multe comunități din România, și pe faptul faptul că OMV Petrom refuză să își asume responsabilitatea privind contaminarea și să înlocuiască sursa de apă sau să plătească decontaminarea. S-a prezentat pe scurt cazul de la Ariceștii Rahtivani, cu sonda activă din mijlocul satului, neîmprejmuită (în Austria, toate sondele sunt împrejmuite). De asemenea, li s-a promis reprezentanților Ambasadei că leivom trimite mai multe articole privind dezastrele OMV Petrom în țară.

Discuția a atins și subiectul fracturării hidraulice, concluzia reprezentanților Ambasadei fiind că este responsabilitatea fiecărui stat de a interzice sau nu fracturarea, că Austria a interzis-o, iar dacă România nu o interzice, este strict problema sa. Dl. Heissel nu era la curent cu planurile de fracturare ale OMV Petrom în România, vizitatorii folosind prilejul să îl informeze că acest procedeu se dorește a fi folosit de toate companiile petroliere, conform declarațiilor de presă dinainte de izbucnirea protestelor, despre sonda de explorare pentru gaze de șist forată de OMV Petrom în 2013, despre fracturarea hidraulică folosită de OMV Petrom în Marea Neagră încă din 2008. Dl. Lukavsky a ținut să ne precizeze că OMV Petrom și-a început activitatea cu o acțiune masivă de decontaminare (n-red – din câte știm, decontaminarea a fost, este și va fi făcut pe banii statului român, conform contractului de privatizare a Petrom, extrem de dezavantajos pentru statul român)

De asemenea, discuția despre standarde duble a dus și la subiectul fierbinte al microhidrocentralelor de pe râurile de munte și al dezastrelor produse de acestea în zona montană înaltă din România. Dl. Heissel s-a arătat surprins că ar fi o problemă cu acestea, știind că este, totuși, vorba de energie regenerabilă, reprezentanții ONG-urilor propunâdu-i să îi trimită informații și în acest sens.

În final, reprezentanților Ambasadei Austriei comunicat faptul că din ce în ce mai mulți oameni din comunitățile afectate de investiții austriece (OMV Petrom, în toată România, Schweighofer, în județele afectate puternic de despăduriri, dar și companiile din domeniul microhidrocentralelor) au ajuns, prin analogie, să identifice statul austriac ca un stat colonizator, și că deja este o problemă de diplomație economică pe cale să se agraveze și să degenereze, întrucât din ce în ce mai multe firme austriece ajung în prim-planul celor mai mari scandaluri de mediu, dar și de acaparare a resurselor, fapt taxat de opinia publică din România”, se arată în comunicatul semnat de Maria Olteanu, președintele Asociației T.E.S.L.A.