Intră acum și în grupul de
Preşedintele României, Klaus Iohannis, a sesizat, miercuri, Curtea Constituţională în cazul legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2015 pentru completarea Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 39 alin. (7²) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale.
Această Ordonanţă emisă de Guvernul Victor Ponta, reglementează posibilitatea ca, în situaţia în care primarul se află în imposibilitatea exercitării mandatului şi consiliul local este dizolvat, iar funcţia de secretar al unităţii este vacantă, prefectul să numească prin ordin o persoană, prin detaşare, care să exercite atribuţiile secretarului unităţii administrativ-teritoriale, pentru rezolvarea problemelor curente ale acesteia, până la organizarea de către Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici a concursului pentru ocuparea funcţiei de secretar al unităţii administrativ-teritoriale.
Totodată, este reglementată în mod similar şi situaţia în care preşedintele consiliului judeţean se află în imposibilitatea exercitării mandatului, consiliul judeţean este dizolvat, iar funcţia de secretar al judeţului este vacantă. De asemenea, actul normativ are în vedere și ipoteza în care autorităţile deliberative locale sunt dizolvate sau se află în procedură de dizolvare şi nu şi-au aprobat bugetele în termenul legal, stabilind ca primarii și, respectiv, preşedinţii consiliilor judeţene să aplice în anul financiar în curs ultimul buget aprobat, cu încadrarea cheltuielilor în limita lunară de 1/12 din totalul acestui buget.
În baza OUG 14/2015, prefectul de Suceava Constantin Harasim l-a numit în funcţia de secretar al Consiliului Municipal Rădăuţi pe cel care acum ocupă această funcţie, Marinică Sofroni, secretar al comunei Frătăuţii Noi.
Guvernul a modificat Legea administraţiei locale permiţând unui prefect să numească, temporar, un secretar de consiliu judeţean sau de primărie cu drept de semnătură pentru plăţi curente, pentru cazurile în care conducerea consiliului judeţean sau primarul sunt arestaţi ori suspendaţi, iar postul de secretar este vacant.
Guvernul arăta că o astfel de situaţie concretă este în municipiul Rădăuţi, unde mandatul de primar a fost suspendat până la încetarea arestării preventive (şi, ulterior, a arestării la domiciliu), Consiliul Local a fost dizolvat prin hotărâre judecătorească (nemaiavând, astfel, nici viceprimar), iar funcţia publică de secretar al municipiului este vacantă.
„Prefectul judeţului Suceava a semnalat la nivelul Guvernului această situaţie, precum şi dificultăţile de funcţionare ce derivă din “vidul de putere”; concret, la nivelul municipiului, nu pot fi plătite salariile din învăţământ, sănătate, administraţie publică locală, siguranţă publică, nu pot fi onorate unele angajamente ale municipalităţii”, informa Executivul.
Preşedintele României constată că această lege este neconstituţională.
„Astfel, prin faptul că decizia cu privire la selectarea funcționarilor publici și a personalului contractual ce urmează a fi angajați de autoritățile publice locale (consilii locale și primari, respectiv consilii județene și președinți de consilii județene) trebuie să revină acestora și nu reprezentantului autorității executive centrale a statului (prefectului), dispozițiile legii deduse controlului de constituționalitate încalcă prevederile art. 120 din Constituție. În plus, prin faptul că atribuțiile se realizează prin numire și nu prin concurs, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2015 derogă de la principiile transparenței ocupării funcției publice și integrității exercitării acesteia.
Conform art.121 alin. (2) din Constituție, consiliile locale și primarii rezolvă treburile publice din orașe și comune în exercitarea autonomiei locale. Din această perspectivă, problemele curente ale comunei sau orașului nu pot fi realizate de un funcționar public, numit de reprezentantul Guvernului în teritoriu”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.
Mai mult, preşedintele subliniază că ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituționale, nu pot afecta regimul instituțiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertățile și îndatoririle prevăzute de Constituție, drepturile electorale și nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.
„În opinia noastră, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2015 și, implicit, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2015 reglementează în domeniul unor instituții fundamentale ale statului, iar pe de altă parte, normele în cauză afectează, în sens negativ, regimul juridic al acestora. Astfel, în ceea ce privește natura autorităților administrației publice locale (consiliile locale, primarii și consiliile județene) de instituții fundamentale ale statului, Curtea Constituțională a statuat prin Decizia nr. 1105/2010 faptul că acestea sunt instituții fundamentale, această natură fiind deopotrivă subliniată de statutul constituțional al acestora, consacrat de art. 120-122 – Administrația publică locală, și de faptul că organizarea și funcționarea lor, se reglementează, potrivit art. 73 alin. (3) lit. o) din Constituție, prin lege organică. Or, modificările operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 14/2015 afectează regimul acestor instituții, în sens negativ, aducând atingere principiului autonomiei locale, respectiv acelor componente care vizează resursele materiale și financiare, prin detașarea de către prefect a unui funcționar public care va deveni ordonator principal de credite pentru activitățile curente, care se poate afla chiar într-un raport de subordonare implicită cu prefectul, ca reprezentat al executivului în teritoriu. În plus, Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 14/2015 nu cuprinde prevederi referitoare la durata acestei detașări și nici un termen în care să se organizeze concursul, aspecte care sunt de natură să afecteze regimul autorităților administrației publice locale”, se arată în comunicat.(N.B.)
Intră acum și în grupul de
