Intră acum și în grupul de
Juriul european care a evaluat cele 14 candidaturi depuse pentru titlul de Capitală Europeană a Culturii 2021 în România a confirmat ceea ce a susţinut şi preşedintele CJ Suceava, Cătălin Nechifor, că singurul atu pentru câştigarea competiţiei era colaborarea Sucevei cu Cernăuţi.
„Cu excepția parteneriatului ucrainean, juriul nu a văzut un element important în cadrul programului pentru a construi parteneriate durabile și să se angajeze în colaborări în ambele sensuri cu alți artiști și operatori europeni”, se arată în raportul comisiei publicat de Ministerul Culturii.
În raport se arată că oferta Sucevei a fost prezentată sub titlul „Inspire. Imagine. Feel” având ca motivaţii principale împărtăşirea frumuseţii, istoria şi spiritualitatea din regiune şi de reduce decalajul dintre oferta culturală actuală a orașului și așteptările și dorințele cetățenilor săi.
Echipa a menționat că spiritualitatea și religia sunt la ele acasă în Suceava şi a arătat că este la marginea UE și o poartă de intrare în estul Europei şi că a explorat rezultatele aduse de Capitală Culturală Europeană pentru Sibiu în 2007 ce a dus la o creştere considerabilă a veniturilor.
Juriul a salutat faptul că a auzit de la un reprezentant ucrainean care a fost capabil să explice mai multe despre beneficiile parteneriatului dintre Suceava și Cernăuți şi consideră că acest parteneriat a fost un factor puternic spre dimensiunii europene.
Juriul a mai arătat că programul prezentat de Suceava a fost unul subdezvoltat, iar în cele mai multe puncte nu a avut o abordare europeană contemporană şi nu a avut o viziune clară asupra întregii zone artistice.
Mai mult, programului îi lipseşte o profilare clară a modului în care sectorul cultural independent va participa la acest proiect.
Totodată, în strategie nu s-a văzut implicarea cetăţenilor, în special a diferitelor comunităţi culturale.
Juriul şi-a arătat preocuparea că în program directorul artistic avea o importanţă şi autoritate aparent reduse.
Juriul susţine că punctul interesant din întregul program este parteneriatul cu Cernăuţi şi speră că acest lucru se va putea dezvolta în cazul în care finanţarea UE pentru Ucraina pentru Capitală Culturală Europeană se materializează.
Citeşte şi ce conţine strategia culturală a municipiului Suceava
Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Cătălin Nechifor, a declarat că pentru anul 2021 Suceava a ratat şansa de a obţine titlul de Capitală Culturală Europeană întrucât strategia culturală a municipalităţii nu a inclus şi colaborarea cu Cernăuţi privind Bucovina istorică, dar că mai există o şansă pentru anul 2023 când candidează Ucraina.
El a spus că mesajul care este foarte important în cultură este că aceasta nu are bariere şi că acest aspect nu a fost înţeles de Primăria Suceava când a depus proiectul de candidatură.
„Aplicantul va fi primăria Cernăuţi, nu Suceava. Primăria Suceava a fost până în această toamnă. Cernăuţiul are şansă pentru anul 2023 şi sigur trebuie să existe din partea Cernăuţiului dorinţa în continuare”, a spus Nechifor adăugând că atât primarul cât şi autorităţile locale din Cernăuţi şi-au exprimat această dorinţă de a colabora la nivel regional.
„Ne avantajează în 2023 şi proximitatea de spaţiu european pentru că Cernăuţi este la graniţa Uniunii Europene şi în felul acesta putem demonstra, cum de altfel ne-am şi dorit în această vară, dar nu s-a putut pentru că strategia adoptată la Suceava nu a presupus colaborarea cu Cernăuţiul, că fiind vecini putem colabora, putem să gândim proiecte importante în comun”, a spus Nechifor.
El a adăugat că proiectul privind Bucovina istorică trebuie să arate că pentru cultură nu există bariere, iar cultura traversează frontiere şi uneşte.
„Cred foarte mult că ceea ce înseamnă cultură înseamnă că nu există barieră, nu există un format de separare. Cultura traversează şi frontierele şi sufletul şi traversează din fericire şi timpul. Şi sper să fi învăţat toţi din această experienţă nefericită de la Suceava”, a spus Nechifor.
Municipiul Suceava şi-a depus candidatura pentru a obţine titlul de Capitală Culturală Europeană în 2021, dar în urma preselecţiei au fost selectate pentru faza finală doar candidaturile municipiilor Bucureşti, Baia Mare, Cluj Napoca şi Timişoara. (R.N.B.)
Intră acum și în grupul de
