31 de asociații și federații ale producătorilor din industria alimentară cer președintelui Klaus Iohannis să promulge Legea pentru comercializarea produselor alimentare

Un număr de 31 de asociații și federații ale producătorilor din industria alimentară au transmis o scrisoare deschisă prin care cer promulgarea Legii pentru comercializarea produselor alimentare.

Legea, care a fost inițiată de senatorul PSD de Suceava Ovidiu Donțu, a fost aprobată săptămâna trecută și prevede că marile magazine sunt obligate să aibă expuse la vânzare peste 50 la sută din produse alimentare din producție autohtonă.

Va prezentăm integral textul scrisorii deschise

SCRISOARE DESCHISĂ ÎN VEDEREA SUSȚINERII PROMULGĂRII LEGII PENTRU COMERCIALIZAREA PRODUSELOR ALIMENTARE

În amabila atenție a:

Domnului Klaus Werner IOHANNIS, Președinte al României,

Domnului Dacian CIOLOȘ, Premier al României,

Domnului Achim IRIMESCU, Ministru Agriculturii și Dezvoltării Rurale,

Tuturor liderilor partidelor politice,

Consumatorilor din România,

În iulie 2014, Comisia Europeană a adoptat o Comunicare, prin care încurajează statele membre să identifice modalităţi de îmbunătăţire a protecţiei acordate micilor producători agro-alimentari şi comercianţi cu amănuntul, împotriva practicilor neloiale ale partenerilor comerciali ai acestora, care în general sunt mult mai puternici.

Michel Barnier, vicepreşedinte al Comisiei, Comisar pentru pieţe interne şi servicii, a declarat: „în calitate de consumatori, putem cu toţi să facem cumpărăturile la comercianţii cu amănuntul locali, însă lanţul de aprovizionare cu alimente se situează, în mod clar, la nivelul pieţii unice europene. Este necesar să existe condiţii de concurenţă echitabile între pe de o parte, furnizori şi comercianţii cu amănuntul de produse alimentare care au statutul de IMM-uri, şi pe de altă parte marii producători şi supermarket-urile multinaţionale. Practicile comerciale neloiale pun în pericol acest lucru. Sectorul a depus eforturi importante şi valoroase pentru a aborda comportamentele neloiale şi ar trebui să continue această practică. Statele membre ar trebui să se asigure că dispun de cadre de reglementare eficace şi coerente pentru a valorifica şi a completa iniţiativele de autoreglementare”.

În combaterea practicilor comerciale neloiale, Comisia a identificat cinci elemente cheie care pot beneficia de o reglementare eficace şi anume:

► reglementarea lanţului de aprovizionare;

► principalele tipuri de practici comerciale neloiale;

► flexibilitate sau rigiditate în definirea practicilor comerciale neloiale;

► confidenţialitatea plângerilor şi posibilitatea de a realiza investigaţii din proprie iniţiativă;

► efect de descurajare;

În ceea ce priveşte tipurile de practici comerciale neloiale Comisia enumeră pe cele mai des întâlnite în lanţul de aprovizionare cu alimente, şi anume:

• o parte nu ar trebui să transfere în mod nejustificat sau neloial propriile cheltuieli sau riscuri antreprenoriale celeilalte părţi;
• o parte nu ar trebui să solicite celorlalte părţi avantaje sau beneficii de orice natură, fără a furniza un serviciu legat de avantajul sau beneficiul solicitat;
• o parte nu ar trebui să modifice în mod unilateral şi / sau retroactiv un contract cu excepţia cazului în care contractul permite în mod specific acest lucru, în condiţii echitabile;
• nu ar trebui să existe încetarea neîntemeiată a unei relaţii contractuale, sau ameninţarea nejustificată de încetare a unei relaţii contractuale.
• delistarea furnizorilor in cazul ca nu accepta unele conditii impuse de catre reteaua comerciala;

Planul european de acţiune în domeniul comerţului cu amănuntul din ianuarie 2013 (IP / 13 / 78) a subliniat importanţa promovării relaţiilor comerciale durabile prin abordarea practicilor comerciale neloiale.

Practicile comerciale neloiale au în mod cert efecte negative, în special asupra IMM-urilor din lanţurile de aprovizionare cu alimente. Pot afecta capacitatea IMM-urilor de a supravieţui pe piaţă, de a face noi investiţii financiare în produse şi tehnologii şi de a-şi dezvolta activităţile transfrontaliere în cazul pieţii unice.

Cum altfel se explică situaţia din România când din cauza dificultăţilor cu care se confruntă agricultorii europeni pe fondul scăderii preţurilor la anumite produse agricole de bază, acestea au scăzut şi în România cu procente între 10 – 20% la poarta fermei, s-a redus TVA-ul de la 24% la 9%, iar conform indicelui preţului de consum, comunicat de INNS la 31.12.2015, preţul alimentelor s-a redus doar cu 3,8% faţă de 31.12.2014.

Diferenţa de preţ la poarta fermei + diferenţa de TVA a intrat în profitul reţelei comerciale. În plus faţă de acest profit producătorul agricol trebuie să plătească şi taxe către o parte a reţelei comerciale pentru aşa zise servicii.

În comunicarea Comisiei, România figurează ca şi cadru de reglementare cu Legea 321/2009, care se referă la relaţia producător – comerciant, dar care din păcate menţine în corpul legii unele practici comerciale neloiale, aşa cum sunt definite de către comunicarea Comisiei, menite să afecteze negativ IMM-urile din producţia agro-alimentară din România.

Astfel, perceperea de către o parte a reţelei comerciale de taxe cuprinse între 15 – 35% din preţul produsului se încadrează în prima definiţie a Comisiei „transferul în mod nejustificat sau neloial a propriilor cheltuieli sau a riscurilor antreprenoriale”.

Prin modificarea Legii 321 se urmăreşte corectarea următoarelor situaţii:

1) Eliminarea taxelor percepute de către o parte a reţelei comerciale, care se constituie în mod cert în practici comerciale neloiale, având următoarele argumente:

– nu toată reţeaua comercială percepe aceste taxe, ci doar reţeaua comercială modernă, supermarket-uri şi hipermarket-uri;

– prin perceperea acestor taxe doar de către o parte a comercianţilor, piaţa produselor agro-alimentare este complet distorsionată;

– nu toată marfa livrată de către un producător este supusă taxelor percepute de unele reţele, ci doar brand-urile de firmă (brand-urile proprii ale comercianților sunt scutite de aceste taxe);

– marfa provenită din comerţul intra comunitar sau din import, nu este supusă aceloraşi reguli de taxare.

2) Etichetarea corespunzătoare conform legislaţiei naţionale şi europene. Prin impunerea acestei obligaţii în lege se urmăreşte:

– creşterea responsabilităţii operatorilor din piaţă pentru o corectă etichetare;

– eliminarea fraudelor alimentare prin neetichetare sau etichetare incompletă, menită să inducă în eroare consumatorul;

3) Prin reglementarea termenelor de plată la 30 zile calendaristice şi 7 zile calendaristice pentru produse alimentare proaspete, se elimină creditarea de către producător a comerciantului la termene mult mai largi şi de multe ori impuse de comerciant ca şi poziţie dominantă în piaţă.

4) Obligaţia legală a comercianţilor persoane juridice de a comercializa 51% din alimentele de bază (carne, ouă, legume, fructe, miere de albine, produse lactate şi de panificaţie), din lanţul alimentar scurt, vine de fapt în sprijinul IMM-urilor, conform recomandărilor Comisiei, şi nu constituie o piedică în ceea ce priveşte comerţul intra comunitar.

Aceasta este o măsură de sănătate publică pentru a încuraja consumul de produse în stare proaspătă.

Precizam că acel buchet de profesori care au semnat scrisoarea deschisă transmisă ieri, mai bine și-ar folosi experiența profesională pentru a realiza strategii economice, deoarece până acum din păcate strategiile ne-au adus țara în situația în care este.

Stimate Domnule Președinte IOHANIS, având în vedere argumentele prezentate anterior solicităm promulgarea propunerilor de modificare a Legii 321/2009, privind comercializarea produselor alimentare.

Vă menționăm că în momentul de față rețelele comerciale forțează încheierea unor noi contracte comerciale  care să prelungească cu minim 1 an condițiile nefavorabile impuse fermierilor români, până la promulgarea legii.

Vă rugăm să nu fiți complice la aceasta încercarea mârșavă de a ocoli încă odată legea și să promulgați în regim de urgență această lege aprobată de Parlament.

Organizațiile cosemnatare ale prezentei scrisori deschise menționate mai jos reprezintă aproximativ 80% din sectorul agroalimentar românesc și alte sectoare conexe.

Cu deosebită considerație,

1. FEDERAȚIA NAȚIONALĂ PRO AGRO – Președinte Emil DUMITRU
2. LAPAR – Președinte Laurentiu BACIU
3. UNIUNEA CRESCĂTORILOR DE PĂSĂRI DIN ROMÂNIA – U.C.P.R. – Președinte Ilie VAN
4. ASOCIAȚIA PRODUCĂTORILOR DE CARNE DE PORC DIN ROMÎNIA – A.P.C.P.R. – Președinte Ioan LADOȘI
5. ORGANIZAŢIA  NAŢIONALĂ INTERPROFESIONALĂ VITIVINICOLĂ – O.N.I.V. Președinte Claudiu NECȘULESCU
6. LIGA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAŢII DIN ROMÂNIA – L.U.A.I.R. – Președinte Viorel NICA
7. ASOCIAŢIA FERMIERILOR DIN ROMÂNIA – A.F.R. – Vicepreședinte Adelina POPESCU
8. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A TINERILOR PRODUCĂTORI AGRICOLI DIN ROMÂNIA – A.N.T.P.A.R. – Președinte Marius Mihai MICU
9. FEDERAŢIA OIERILOR DE MUNTE DIN ROMÂNIA – F.O.M. – Președinte Eugen GONȚEA
10. ORGANIZAŢIA INTERPROFESIONALĂ NAŢIONALĂ PROD COM LEGUME-FRUCTE DIN ROMÂNIA – Director Aurel TĂNASE
11. ASOCIATIA CULTIVATORILOR DE LEGUME DIN ROMANIA – Președinte Vlad GHEORHE
12. ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A INDUSTRIILOR DE MORĂRIT ŞI PANIFICAŢIE DIN ROMÂNIA – A.N.A.M.O.B. – Președinte Viorel MARIN
13. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE PENTRU CARNE DIN ROMÂNIA – A.C.B.C.R. – Președinte Dumitru GRIGOREAN
14. ASOCIAŢIA ROMÂNĂ A CĂRNII – A.R.C. – Președinte Radu TIMIȘ
15. ASOCIAŢIA PENTRU PROMOVAREA ALIMENTULUI ROMÂNESC – A.P.A.R. – Președinte Ștefan PĂDURE
16. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR ŞI EXPORTATORILOR DE BOVINE, OVINE ŞI PORCINE DIN ROMÂNIA –  A.C.E.B.O.P. – Președinte Mary PANĂ
17. ASOCIAŢIA CRESCĂTORILOR DE ALBINE DIN ROMÂNIA – A.C.A. – Președinte Ioan FETEA
18. ASOCIAȚIA ROMÂNĂ BIOMASĂ ȘI BIOGAZ – A.R.B.I.O. – Președinte Ilias PAPAGEORGIADIS
19. ASOCIAȚIA FERMIERILOR CU INVESTIȚII ÎN SECTORUL SUIN– A.F.I.S.S. – Președinte Mironel DASCĂLU
20. ASOCIAȚIA CRESCĂTORILOR DE VACI ”HOLSTEIN RO”  – A.C.V.- HOLSTEIN RO – Președinte Nicușor ȘERBAN
21. FEDERAȚIA NAȚIONALĂ A CARTOFULUI DIN ROMÂNIA – F.N.C.R. – Președinte Gheorghe BOTOMAN
22. FEDERAȚIA CRESCĂTORILOR DE BOVINE DIN ROMÂNIA – F.C.B.R. – Președinte Claudiu FRÂNC
23. ASOCIAȚIA OPERATORILOR DIN AGRICULTURA ECOLOGICĂ BIO ROMANIA- Președinte Avraham Marian CIOCEANU

23. FEDERAȚIA NAȚIONALĂ DE AGRICULTURĂ ECOLOGICĂ – Secretar General

Avram FITIU

24. ASOCIAȚIA BIOTERRA – Președinte Miklos NAGY
25. ASOCIAȚIA INTERPROFESIONALĂ BIO ROMÂNIA – Secretar General Avraham Marian CIOCEANU
26. CONFEDERAȚIA PATRONALĂ UPR BUSINESSROMÂNIA – Președinte Costel OLTEANU
27. CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A PATRONATELOR DIN ROMÂNIA – CNPR – Președinte Mihai MANOLIU
28. INFO CONS ASOCIAȚIA PENTRU PROTECȚIA CONSUMATORILOR – Președinte Sorin MIERLEA