Intră acum și în grupul de
Șeful administrației județene sucevene, Gheorghe Flutur, a declarat că proiectul blocat pentru magistrala de gaz natural spre Vatra Dornei s-ar putea debloca în condițiile în care Transgaz și Romsilva au ajuns la o înțelegere privind scoaterea a 15 ha de teren din fond forestier, problema aceasta fiind cea care a dus la întreruperea lucrărilor.
Potrivit președintelui CJ Suceava, Transgaz urmează să plătească 6 milioane de lei către Romsilva, pentru a traversa fondul forestier în vederea introducerii conductei magistrale dinspre Câmpulung Moldovenesc spre Vatra Dornei.
El a precizat, într-o conferință de presă, că în prezent se lucrează la documentația pentru scoaterea a 15 hectare din fondul forestier în vederea finalizării lucrării de investiție privind conducta magistrală de gaz natural spre Vatra Dornei.
Flutur a arătat că astfel, lucrarea va continua și se va putea pune în funcțiune centrala termică de cogenerare din Vatra Dornei, în condițiile în care actuala centrală termică, ce funcționează cu rumeguș, nu face față solicitărilor din municipiu.
Transgaz a început în 2013 lucrările la conducta magistrală Frasin-Vatra Dornei, pe tronsonul Pojorâta – Vatra Dornei, de 33 de kilometri şi s-a lucrat pe o distanţă de 9,2 kilometri, dar lucrările au fost sistate întrucât au existat probleme legate de traversarea fondului forestier.
De conducta magistrală de gaz natural depinde şi punerea în funcţiune a unei centrale de cogenerare pe bază de gaz natural construită în Vatra Dornei şi care este în conservare întrucât municipiul nu este încă racordat la reţeaua de gaz natural.
Gradul de racordare la sistemul centralizat în Vatra Dornei este de 75 la sută, căldura fiind livrată în prezent de la o centrală ce foloseşte drept combustibil rumeguşul, dar este necesară şi a doua centrală care să funcţioneze cu gaz natural.
Centrala de cogenerare a fost construită prin proiectul „Suceava-Utilităţi şi mediu la standarde europene” prin care în judeţ au mai fost construite centrale termice de cogenerare şi reţele de termoficare în municipiile Câmpulung Moldovenesc și Rădăuţi şi oraşele Gura Humorului şi Siret, şi prevedea construcţia unor reţele magistrale de gaze naturale în 61 de localităţi din judeţ cu un credit de 86,3 milioane de euro.
În ceea ce priveşte componenta de gaz natural a proiectului judeţean, trebuiau executaţi circa 360 de kilometri de conductă magistrală în tot judeţul, dar s-au executat doar 101 kilometri, reţeaua construită prin credit fiind preluată gratuit de Transgaz în 2009, care s-a angajat să continue lucrările prevăzute în proiect.
Mai multe localităţi sucevene au de plătit creditul deşi nu au beneficiat de investiţii şi sunt şanse reduse ca aceste localităţi să beneficieze de gaz natural.
Consiliul Judeţean Suceava, împreună cu alte 61 de localităţi au contractat în 2004 un împrumut în valoare de 86,3 milioane de euro de la Deutsche Bank London pentru realizarea programului „Utilităţi şi mediu la standarde europene în judeţul Suceava” cu perioadă de rambursare de 20 de ani şi perioadă de graţie de 5 ani, cu dobândă de 3,975% la care se adaugă Euribor la şase luni.
Primarii suceveni din cele 61 de localităţi asociate în proiectul judeţean de utilităţi vor ca MFP să preia creditul întrucât nu au forţă financiară să-l plătească ratele şi dobânzile şi nici nu beneficiază de investiţiile prevăzute.
Până în prezent s-au achitat aproape 73 de milioane de euro din credit, din care rate de circa 21 de milioane de euro şi dobânzi de circa 51 de milioane de euro. (N.B.)
Intră acum și în grupul de
