Ministerul Energiei solicită ajutor de 62 de milioane de lei pentru Compania Națională a Uraniului avertizând că altfel se pot crea situaţii cu consecinţe deosebit de grave pentru mediu şi populaţie

Ministerul Energiei a supus consultării publice o Ordonanță de Urgență privind instituirea cadrului legal pentru acordarea unui ajutor de stat individual pentru salvarea Companiei Naționale a Uraniului SA (CNU).

Ajutorul de salvare în cuantum de 62 de milioane de lei, plătibil în două tranșe, a fost solicitat pentru că societatea să aibă continuitate în activitate, în contextual dificultăților întâmpinate pe parcursul ultimilor ani și din cauza pierderii celor două surse de venit (contractul comercial încheiat cu SNN şi contractul încheiat cu ANRSPS).

„Este necesară asigurarea, în regim de urgenţă, a surselor de finanțare pentru gestionarea atât a obligațiilor naționale, internaționale, dar și a intereselor strategice ale României privind securizarea continuității în aprovizionarea cu combustibil nuclear pentru CNE Cernavodă, cu impact asupra asigurării securității energetice a României”, susține inițiatorul actului normativ.

În acest sens, Ministerul Energiei a notificat pe data de 8 septembrie Comisia Europeană privind ajutorul de salvare a Companiei Naționale a Uraniului (CNU).

Ministerul arată în expunerea de motive că CNU s-a  înfiinţat prin Hotărârea Guvernului nr. 785/1997, prin preluarea drepturilor şi obligaţiilor Regiei Autonome pentru Metale Rare, având ca obiect principal de activitate exploatarea zăcămintelor de uraniu, prelucrarea minereurilor rezultate în urma exploatării, obținerea de concentrate tehnice de uraniu, octoxid de uraniu (U3O8) și rafinarea acestora. CNU are competență tehnică și profesională de a efectua activități miniere privind resursele/rezervele de uraniu indigene.

Sursa citată arată că CNU furnizează materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear de tip CANDU necesar funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă în conformitate cu specificațiile pentru combustibilul nuclear tip CANDU și cu normele Comisiei Naționale pentru Controlul Activităților Nucleare. CNU este unicul producător de pulbere sinterizabilă de dioxid de uraniu (UO2) de pe teritoriul Uniunii Europene calificat de către Societatea Națională Nuclearelectrica S.A. (denumită în continuare SNN) în acest sens.

„CNU este o componentă strategica a ciclului combustibilului nuclear asigurând prin exploatarea uraniului şi prepararea materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear pe teritoriul României independenţa energetică a României în producerea energiei nucleare. Totodată, CNU contribuie la obținerea de energie nucleară în condiții de siguranță şi în conformitate cu reglementările naționale şi europene prin capacitatea 1) de a prelucra/reprocesa materialele neconforme ce rezultă din activitatea Fabricii de Combustibil Nuclear de la Piteşti, 2) de a depozita în mod corespunzător deşeurile radioactive rezultate din mineritul şi prelucrarea minereurilor de uraniu, 3) de a gestiona stocurile de minereu de uraniu, octoxid de uraniu, dioxid de uraniu nuclear pur (materiale supuse controlului de garanţii nucleare) în conformitate cu reglementările CNCAN, EURATOM și Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, precum şi 4) de a efectua lucrările specifice de refacere a mediului în zonele de exploatare a minereurilor uranifere”, se mai explică în document.

Inițiatorul adaugă că în contextul actualelor reglementări legale în vigoare, CNU își asigură veniturile în baza contractului comercial încheiat cu SNN pentru livrarea dioxidului de uraniu şi contractului încheiat cu Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale (ANRSPS) pentru achiziţionarea de octoxid de uraniu la rezerva de stat.

„Ca urmare a deciziei SNN de reziliere, în decembrie 2015, a contractului comercial încheiat cu CNU pentru furnizarea de pulbere de dioxid de uraniu şi imposibilităţii încheierii unui contract cu ANRSPS pentru constituirea stocului de octoxid de uraniu pe anul 2016 la rezerva de stat, CNU se află în prezent în imposibilitatea continuării activităţii, nemaivând resursele financiare necesare desfăşurării activităţii şi efectuării plăţilor către furnizorii de utilităţi, materiale, servicii (pază, servicii de transport feroviar pentru minereu, transport de persoane), bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fondul de mediu etc”, se mai precizează în document.

Totodată, se subliniază că sistarea furnizării energiei electrice, gazului metan, reactivilor chimici, a neasigurării condițiilor tehnice minime de avarie și a neasigurării pazei obiectivelor, vor conduce la o serie consecințe grave din punct de vedere al siguranței în funcționare a obiectivelor companiei și a mediului, într-un interval scurt de timp.

„Astfel, în cazul imposibilităţii CNU de a desfăşura activităţile privind evacuarea controlată a apei, decontaminarea și depoluarea apelor de iaz cu conținut  de uraniu,radiu și săruri diverse, peste normele de mediu, se pot crea situaţii cu consecinţe deosebit de grave pentru mediu şi populaţie, inclusiv pentru instalaţiile şi echipamentele operatorului.De asemenea, ca urmare a lipsei resurselor de finanțare CNU se află în imposibilitatea desfăşurării activităţilor specifice prin care se asigură respectarea obligaţiilor de siguranţă şi securitate nucleară şi de mediu, asumate de România prin Tratatul EURATOM şi TFUE, existând riscul ca, în cazul nerespectării obligațiilor pe partea de securitate nucleară și mediu, România să fie nevoită să suporte sancţiuni grave din partea autorităţilor europene şi a instituţiilor de reglementare din domeniul nuclear, ce pot conduce la pierderea credibilității, afectând capabilitatea statului român de a mai găzdui / dezvolta obiective nucleare pe teritoriul său”, se mai arată în document.

Ministerul mai explică că având în vedere toate aceste aspecte, există riscul retragerii autorizaţiei şi a certificatului de securitate industrială, întrucât nu vor mai putea fi îndeplinite cerințele minime ale obiectivelor nucleare deținute de CNU-SA, în conformitate cu HG nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România și pe cale de consecință închiderea CNU.

„În contextul în care principalul obiectiv al Strategiei Europene a Securităţii Energetice (Comunicarea Comisiei nr. 330/2014) îl reprezintă limitarea dependenţei Statelor Membre de combustibilii, furnizorii şi rutele de aprovizionarea cu energie din import, principalii piloni în acest sens fiind constituirea stocurilor de rezervă/siguranţă, diversificarea furnizorilor şi, în funcţie de posibilităţile fiecărui stat, utilizarea resurselor interne, care reprezintă sursa cea mai sigură de aprovizionare”, se mai susține în expunerea de motive.

Totodată, se arată că în contexul creşterii instabilităţii la graniţa de est a Europei, la nivelul Uniunii Europene se acordă o importanţă tot mai mare problemei securităţii energetice, iar acest fapt este reflectat şi de recomandările de bună practică ale Agenţiei de Aprovizionare cu combustibili a EURATOM (Euratom Supply Agency-ESA) pentru statele membre deţinătoare de reactoare nuclearoelectrice, de a constitui și menține stocuri de uraniu, în diferite forme, funcție de tipul de combustibil nuclear folosit, suficiente pentru o perioadă de consum pe reactor de circa 2-5 ani.

„Ţinând cont de aceste orientări, CNU reprezintă o componentă strategică a ciclului combustibilului nuclear, asigurând materia primă pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării unităţilor de la CNE Cernavodă, contribuind astfel la menţinerea stabilităţii Sistemului Energetic Naţional, întrucât CNE Cernavodă este un producător de energie electrică în bandă, care contribuie cu circa 18%  la producţia naţională de energie electrică.

În scopul funcţionării în mod corespunzător a reactoarelor de la CNE Cernavodă este necesară asigurarea securităţii aprovizionării cu materia primă necesară fabricării combustibilului nuclear utilizat la reactoarele de la CNE Cernavodă, astfel încât să se prevină posibilele întreruperi accidentale ale ciclului combustibilului nuclear autohton, ca urmare a apariţiei unor situații conjuncturale, precum fluctuații majore pe piața uraniului, blocarea rutelor de aprovizionare etc”, se mai arată în document.

Inițiatorul menționează că o componentă esențială a securității naționale o reprezintă securitatea energetică, iar Strategia Națională de Apărare a României pentru perioada 2015-2019 vizează, valorificarea resurselor țării noastre și a poziționării geo-strategice în vederea atingerii nivelului de bunăstare la care cetățenii sunt îndreptățiți, ca unul din interesele naționale de securitate.

„Având în vedere aspectele prezentate se impune reglementarea, în regim de urgență, a măsurilor pentru acoperirea necesarului de lichidităţi al CNU pe o perioada de 6 luni pentru a asigura desfășurarea in condiții de siguranță a activităților specifice companiei şi anume evacuarea controlată a apei, decontaminarea și depoluarea apelor de iaz cu conținut  de uraniu, radiu și săruri diverse.

Neadoptarea în regim de urgență a acestor măsuri ar conduce închiderea CNU ceea ce ar afecta interesele esenţiale de securitate naţională și stabilitate energetică ale statului român prin afectarea securităţii lanţului de aprovizionare cu materie primă necesară fabricării combustibilului nuclear pentru CNE Cernavodă”, se explică în expunerea de motive pentru acordarea ajutorului de 62 de milioane de lei.