Intră acum și în grupul de
Ministerul Mediului a inițiat un ordin de ministrul care reglementează recoltarea sau capturarea exemplarelor din speciile urs, lup și pisică sălbatică, aflate în mediul natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic și recoltarea sau capturarea în scopul relocării, deținerea, transportul, schimburile în scopul repopulării sau reintroducerii exemplarelor acestor specii recoltate/capturate din natură, în oricare din stadiile ciclului lor biologic, precum și comerțul cu produse obținute din exemplare de urs.
Potrivit proiectului de ordin se aprobă numărul maxim de intervenție în cazul speciilor urs, lup și pisică sălbatică, după cum urmează:a) urs (Ursus arctos) – 552 exemplare; b) lup (Canis lupus) – 657 exemplare; c) pisică sălbatică (Felis silvestris) – 482 exemplare.
Totodată, un număr de 492 de exemplare de urs, 647 de exemplare de lup și 474 exemplare de pisică sălbatică se repartizează pe județe și gestionari de fonduri cinegetice, pe baza studiilor de specialitate realizate, iar cota stabilită pentru județul Suceava este de 21 de urși, 53 de lupi și 36 de pisici sălbatice.
Asociația WWF România contestă cotele sunt propuse în condițiile în care ministerul acceptă parțial argumentarea celor care au făcut studiul – un colectiv al facultății Transilvania din Brașov, adică doar pentru urși, lupi și pisici sălbatice și că același studiu nu mai este considerat valabil când vine vorba de stabilirea cotelor pentru râs, deși nu se oferă vreo explicație în acest sens. Mai mult, deși 6 din 9 experți din grupul consultativ pe carnivore mari au contestat studiul pe care se bazează hotărârea și au cerut refacerea lui, opiniile lor au fost ignorate, susține asociația de mediu.
„WWF România a arătat că un sistem de raportare și administrare în care vânătorii numără, gestionează, împușcă și fac profit de pe urma animalelor sălbatice va genera erori grave, având în vedere că toate pârghiile de control se concentrează în mâna celor care au și un interes direct”, mai arată asociația.
Totodată, WWF România alături de ACDB și Grupul Milvus solicită Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor revizuirea cotelor și identificarea fără întârziere a soluțiilor alternative de a gestiona eventualele conflicte între speciile sălbatice și comunitățile locale.
„Ursul, lupul, râsul și pisica sălbatică sunt protejate prin lege, nu doar la nivel național, ci european, prin directiva Habitate. Deși această lege prevede clar că aprobarea cotelor de derogare se poate face doar dacă sunt prezentate soluții alternative, studiul prezintă vânătoarea ca unica soluție de reducere a pagubelor. Pentru a continua vânarea carnivorelor mari și după aderarea noastră la Uniunea Europeană s-au invocat mereu pagubele produse de aceste animale. Cu toate că vânătoarea nu rezolvă această problemă, nivelul pagubelor raportate tot de vânători crește de la an la an pentru a justifica decimarea tot mai agresivă a carnivorelor mari.
În acest fel autoritățile tratează doar simptomele, dar ignoră cauzele reale ale problemelor, ca despăduririle, lipsa unui sistem de compensații eficiente în cazul pagubelor produse de aceste specii, lipsa de securizare a comunităților locale sau absența unei strategii pentru carnivorele mari din pădurile României.
Mai mult, deși experții și societatea civilă cere de ani buni un recensământ a speciilor de animale sălbatice, bazată pe date și fundamentare ștințiifică, autoritățile aleg de fiecare dată să se bazeze pe cifrele vânătorilor, singurii interesați în împușcatul animalelor sălbatice”, susține asociația.
WWF România menționează că își oferă în continuare tot sprijinul pentru autoritățile competente, atât în grupul de lucru, cât și în sfera publică, dacă într-adevăr se dorește identificarea soluțiilor ideale pentru natură și oameni. (N.B.)
Intră acum și în grupul de
