Intră acum și în grupul de
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava, profesorul Sorin Golda, a declarat, luni, pentru NewsBucovina că Pesah-ul, care în traducere din aramaica veche înseamnă reînnoire, începe, luni seara cu o rugăciune, urmată de o masă specială, Seder, la care participă membrii comunităţii şi se va încheia în seara de18 aprilie, cu o rugăciune de pomenire a morţilor.
Sorin Golda a explicat că Pesah-ul este “certificatul de naştere a poporului evreu, semnat de Dumnezeu cu Moise” şi reprezintă ieşirea evreilor din robia egipteană, sub conducerea lui Moise, dar semnifică şi suferinţele îndurate de popor în timpul peregrinării prin deşert.
„Moise l-a rugat pe faraon să-i lase pe evrei să părăsească Egiptul, iar la refuzul acestuia, Moise a strâns toţi evreii din Egipt, traversând marea în mod miraculos, cu ajutorul lui Dumnezeu, şi au ajuns în Peninsula Sinai. Aici, datorită grabei de traversare, apare primul lucru care se respectă în cele opt zile de Pesah şi anume Matza-ua, pasca făcută din aluat nedospit, pus pe o piatră şi copt la soare”, a spus Golda.
El a subliniat că Pesah-ul este una dintre cele mai mari sărbători, întrucât Moise a primit pe Muntele Sfânt cele zece porunci şi începutul Torei, a Cărţii Sfinte .
“Sunt primele legi morale şi este impunerea voinţei lui Dumnezeu”, a spus profesorul sucevean.
Sorin Golda a mai spus că, înainte de începerea Pesah-ului, există tradiţia efectuării curăţeniei generale, urmărindu-se să nu mai rămână în casă resturi de mâncare făcute din aluat dospit(chameţ) sau alimente pe bază de grâu sau porumb, mazăre, apoi se pregătesc vasele speciale pentru Pesah, iar curăţenia spirituală se realizează cu ajutorul unor rugăciuni speciale.
El a precizat că, în cursul serii de luni, în prezenţa membrilor comunităţii, cel mai vârstnic membru al comunităţii rosteşte o rugăciune specială, apoi se vorbeşte despre semnificaţia Pesah-ului, spunându-se povestea lui Moise şi Aaron, în care se aduce aminte de ieşirea evreilor din robia egipteană, dar şi pentru a nu se uita niciodată că poporul evreu a fost, cândva, lipsit de libertate, această sărbătoare fiind şi un simbol al libertăţii, apoi se răspunde întrebărilor adresate de copii.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava a spus că masa de Seder este unul dintre cele mai respectate ritualuri, iar pe un platou special se pun ierburi amare, hrean, frunze de pătrunjel, precum şi o bucată de carne de miel cu os, pentru a aduce aminte că “a fost cândva greu, amar” şi pentru a nu se uita de robia evreilor din Egipt, din care au fost scoşi cu ajutorul lui Dumnezeu.
El a menţionat că la masa de Seder se mai serveşte supă limpede preparată din carne Kascher, compot de prune, prăjituri dintr-o făină specială, ouă fierte tari.
“Tradiţională este şi pasca sau azima pregătită dintr-o făină specială, la care se adaugă apă şi sare. Atât azima, cât şi vinul sunt produse ce sunt aduse din Israel şi împărţite comunităţilor evreieşti. Primul ou care se mănâncă la această masă este împărţit întregii familii, ca simbol al unităţii”, a mai spus Golda.
Preşedintele Comunităţii Evreieşti din Suceava a subliniat că în Israel sărbătoarea ţine şapte zile, iar în restul lumii sărbătoarea durează opt zile, o zi fiind dedicată aducerii aminte şi pomenirii morţilor.
Sorin Golda a adăugat că în prima şi a doua zi de Pesah, precum şi în antepenultima şi penultima zi de Pesah nu este voie să se aprindă focul şi nici să se efectueze diferite munci, în timp ce în celelalte zile de semisărbătoare este permisă utilizarea banilor, efectuarea de cumpărături, dar şi gătitul.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
