Intră acum și în grupul de
Medicul şef al Secţiei de Neurologie, Daniela Beatrice Neagu, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, că accidentul vascular cerebral ischemic acut reprezintă, alături de infarctul miocardic acut, principala problemă de sănătate publică din România şi este a doua cauză de mortalitate, însumând 21,64 la sută din numărul deceselor din România, dar şi a doua cauză de dizabilitate.
Medicul neurolog sucevean a spus că în cadrul Secţiei de Neurologie funcţionează o Unitate pentru Tratamentul Accidentului Vascular Cerebral Acut, cu o capacitate de 8 paturi, dotată cu aparatură şi echipamente medicale, iar Spitalul Judeţean de Urgență Suceava este inclus din anul 2015 într-un program naţional curativ numit “Acţiuni prioritare pentru accidentul vascular cerebral acut-Secţiunea tromboliză intravenoasă” .
Ea a mai spus că SJU Suceava are “posibilităţi deosebite” pentru a trata accidentul vascular cerebral într-o fază acută, în primele trei ore de la debut.
“Dacă pacientul ajunge la spital în primele două ore sau chiar ore de la debut, noi putem să ne gândim la iniţierea tratamentului trombolitic în cazul accidentului vascular cerebral ischemic acut”, a precizat Neagu.
Medicul sucevean a arătat că o analiză privind timpii de ajungere la spital a pacienţilor cu AVC, în care s-au evaluat etapa de prespital, etapa UPU şi etapa reacţiei medicilor neurologi, s-a constatat că “cele mai mari pierderi de timp se realizează la nivelul pacientului” adăugând că, uneori, sunt situaţii în care pacientul vine la spital abia după două-trei zile de la debutul bolii.
“Aş dori să fac un apel către pacienţi, dar mai ales pentru aparţinători, să încerce să recunoască semnele unui accident vascular cerebral, care ar putea să fie un punct favorabil în vederea recuperării şi vindecării acestor pacienţi”, a spus Neagu.
Pentru a fi recunoscute mai uşor simptomele unui accident vascular cerebral, medicul neurolog Daniela Beatrice Neagu a prezentat formula memotehnică FAST, preluată din literatura de specialitate anglo-saxonă, care ar putea salva viaţa unei persoane dacă sunt urmărite cu atenţie următoarele semne ale bolii: F(face-faţă)- observaţi dacă pacientul are faţa asimetrică sau dacă are buza căzută într-o parte, A(arms-braţe)- rugaţi persoana să ridice ambele braţe şi observaţi dacă aceasta reuşeşte sau nu acest lucru, S(speech-vorbire)- rugaţi pacientul să rostească o propoziţie şi observaţi dacă acesta are dificultăţi de vorbire şi dacă nu îşi găseşte cuvintele, iar în momentul în care există o suspiciune de AVC, prin recunoaşterea semnelor prezentate mai sus, trebuie să ne gândim că “totul este contracronometru”, factorul timp fiind foarte important, T(time-timp)- apelaţi la numărul unic de urgenţă 112, pentru ca pacientul să poată fi transportat la spital în cel mai scurt timp.
“Etapa de prespital, legată de Serviciul de Ambulanţă, este foarte bine organizată. Aceştia vin repede la caz, aduc pacientul la spital în cel mai scurt timp, singura problemă cu care dorim să mai lucrăm cu ei este să ne anunţe şi pe noi înainte, să spună că avem o suspiciune de AVC în intervalul de tromboliză, cel de trei ore, iar în acest timp noi putem să ne pregătim, neurologul este déjà prezent în UPU, masa computerului tomograf este déjà eliberată etc”, a explicat medicul Daniela Neagu adăugând că ideal ar fi ca tromboliza intravenoasă să poată fi iniţiată la 45 de minute de la sosirea pacientului în UPU, atunci când acest tratament poate fi instituit în lipsa unor contraindicaţii.
Ea a spus că sunt situaţii în care, în cazul unor accidente vasculare cerebrale foarte grave, pacientul nu poate beneficia de tromboliza intravenoasă, pentru că riscul de hemoragii cerebrale este foarte mare.
Medicul neurolog sucevean a vorbit despre rolul legăturii cu familia sau aparţinătorii pacientului cu AVC şi despre importanţa transmiterii unor date suplimentare.
“Se ştie că ambulanţele nu pot transporta membri ai familiei, dar ar trebui comunicat echipajului medical al ambulanţelor un număr de telefon, pentru ca noi să putem lua legătura cu rudele, să întrebăm date despre pacient, despre tratamentele anterioare, un tratament anticoagulant oral, spre exemplu, contraindică tromboliza, iar noi trebuie să ştim schema de tratament urmată, afecţiunile pe care le-a avut şi intervenţiile chirurgicale pe care le-a suferit recent”, a spus Neagu, care a adăugat că pentru iniţierea trombolizei intravenoase este necesar consimţământul informat.
Medicul şef al Secţiei de Neurologie,Daniela Beatrice Neagu, a menţionat că în secţie îşi desfăşoară activitatea şapte medici, 15 asistente medicale, 10 infirmiere, două îngrijitoare, un kinetoterapeut şi un psiholog.
Medicul sucevean a rugat aparţinătorii pacienţilor internaţi să manifeste înţelegere şi să ţină cont de specificul activităţii secţiei explicând că reclamaţiile la adresa personalului au vizat timpii de intervenţie în cazul solicitărilor privind efectuarea igienei pacientului.
“La şapte medici sunt 15 asistente, din care una este asistentă şefă, una este la ambulator şi gândiţi-vă că, la rulajul existent, ele trebuie să asigure asistenţa medicală 24 de ore din 24, inclusiv sâmbătă şi duminică. Sunt în număr destul de mic. Eu am făcut o propunere pentru anul viitor în care am departajat personalul necesar pentru a lucra în Unitatea pentru Tratamentul Accidentului Vascular Cerebral Acut şi pentru secţie, care este mult mai mare. De asemenea, infirmierele lucrează câte două pe tură, iar ca să îngrijeşti cu două infirmiere pe tură, ca să ridici un pacient, să-l schimbi, să-i pui scutece absorbante şi să-l igienizezi este nevoie de două persoane în acelaşi timp”, a explicat medicul neurolog sucevean.
(Liliana Bujdei)
Intră acum și în grupul de
