Concluziile anchetei în cazul bolnavei de 63 de ani care a murit la SJU Suceava în urma unei peritonite: Nu au fost încălcări ale protocoalelor şi procedurilor interne la furnizarea serviciilor medicale de către medicii care i-au acordat bolnavei asistenţă medicală pe toată durata internării

Concluziile anchetei administrative efectuate în cazul pacientei în vârstă de 63 de ani, care a murit în data de 4 ianuarie 2018 la spital în urma unei peritonite, au fost prezentate joi, într-o conferinţă de presă şi arată că nu au fost încălcări ale procedurilor interne la furnizarea serviciilor medicale de către medicii care i-au acordat bolnavei asistenţă medicală pe toată durata internării.

Purtătorul de cuvânt al SJU Suceava, medicul Mihai Ardeleanu, a declarat în cadrul conferinţei de presă că o comisie desemnată de conducerea spitalului a efectuat o anchetă administrativă în cazul pacientei care a murit la 22 de ore de la internarea în spitalul sucevean, din această comisie făcând parte medicii şefi ai UPU, ATI, Diabet şi Boli de Nutriţie, Chirurgie Generală, ce au acordat servicii medicale bolnavei, dar şi şeful Serviciului Juridic al SJU Suceava.

El a spus că membrii comisiei au analizat toate documentele medicale ale pacientei şi au purtat discuţii individuale cu toţi medicii implicaţi în îngrijirile succesive acordate pacientei.

Medicul sucevean a menţionat că ancheta administrativă a vizat verificarea şi analizarea modului de respectare a procedurilor şi protocoalelor privind furnizarea serviciilor medicale de către medicii care au acordat asistenţă medicală pe toată durata internării pacientei, verificarea şi analizarea cauzelor şi împrejurărilor care au determinat stabilirea diagnosticului, precum şi conduita terapeutică stabilită de către medicii implicaţi în consulturile interdisciplinare, analizarea în corespondenţă cu cadrul legal a timpului de răspuns la solicitarea privind consultarea interdisciplinară şi paraclinică a pacientei, conform foii de observaţie.

Ardeleanu a precizat că un alt obiectiv al comisiei a fost verificarea şi analizarea modului de monitorizare a pacientei în Secţia ATI, identificarea nominală a membrilor echipei interdisciplinare care au monitorizat pacienta în perioada celor 22 de ore de internare.

Medicul Mihai Ardeleanu a spus că în cadrul comisiei au fost luate în discuţie “toate aspectele cazului”, iar medicii implicaţi în îngrijirile medicale succesive acordate pacientei au dat câte o declaraţie.

Purtătorul de cuvânt al SJU Suceava a precizat că membrii comisiei, ţinând cont de conţinutul foii de observaţie a pacientei, de precizările şi informaţiile prezentate de cadrele medicale implicate, raportate la tabloul clinic şi paraclinic cu care pacienta s-a prezentat în UPU, au concluzionat în unanimitate că “nu au fost identificate eventuale încălcări ale procedurilor interne privind furnizarea serviciilor medicale de către medicii care au acordat asistenţă medicală pe toată durata internării pacientei”.

Concluziile anchetei mai relevă că atât cauzele şi împrejurările care au determinat stabilirea diagnosticului, precum şi conduita terapeutică stabilită de către medicii implicaţi în consultul interdisciplinar au fost determinate de tabloul clinic şi paraclinic cu care pacienta s-a prezentat în UPU.

În privinţa timpului de răspuns la solicitarea privind consultarea interdisciplinară şi paraclinică a pacientei, care a fost consemnat şi în foaia de observaţie, s-a concluzionat că în acest caz nu au fost încălcări sau abateri de la procedurile şi normele legale.

“Urmare a identificării şi a audierii nominale a membrilor echipei interdisciplinare care au monitorizat pacienta, precum şi ca urmare a reţinerii argumentelor, coroborat cu rezultatul analizelor clinice, paraclinice şi imagistice efectuate se reţine afecţiunea, în speţă un diabet zaharat neglijat, pe care pacienta o prezenta, a dus la mascarea simptomatologiei şi a semnelor de iritaţie peritonială. A fost internată în Secţia ATI, prin Secţia Diabet şi Boli de Nutriţie pentru reechilibrare, a fost monitorizată permanent în ceea ce priveşte pulsul, tensiunea arterială, glicemia, saturaţia în oxigen, diureza. A fost administrat tratament pentru reechilibrare volemică, electrolitică şi metabolică. Monitorizarea a fost dublată de consultul medicului diabetolog, conform protocolului, iar împreună cu medicul anestezist-reanimator au stabilit planul de investigaţii şi terapia pentru echilibrarea pacientei, urmând a fi monitorizată strict în Secţia ATI cu ajustarea terapiei conform evoluţiei clinice şi biologice a pacientei. Pacienta a fost refractară la tratament datorită bolilor neglijate anterior prezentării la spital, evoluţia cazului a fost nefavorabilă în ciuda terapiei instituite şi susţinute. Pe parcursul internării nu au fost identificate alte elemente care să sugereze sau să creeze prezumpţia rezonabilă pentru un nou diagnostic care să antreneze o altă conduită terapeutică. Decesul a survenit pe fondul degradării parametrilor vitali, în contextul afecţiunilor multiple şi în tabloul clinic descris în cuprinsul foii de observaţie”, a spus Ardeleanu citând concluziile anchetei.

Purtătorul de cuvânt al SJU Suceava a mai spus că, aşa cum reiese din anchetă, “protocoalele şi procedurile au fost respectate întocmai” în cazul acestei paciente.

El a arătat că, din experienţa sa ca medic ce profesează de peste 40 de ani, în cazul unui pacient cu diabet o serie de simptome pot fi “amputate” sau „estompate” prin “afectările multiorganice şi multisistemice”, simptome care în cazul altor pacienţi ar fi “zgomotoase”.

“Pacienta era supraponderală, deci paniculul adipos pe care trebuia să-l străbată aparatul Roentgen sau echograful era mult mai mare. Procesul peritonial putea să fie mai puţin observat. Faptul că pacienta avea glicemia foarte mare, era starea de cetoacidoză a unui diabetic, glicemia era de 700, lucrurile acestea iau o altă turnură şi te fac să te concentrezi pe problema metabolică, astfel încât problema abdominală a rămas să-şi dezvolte patologia într-un subsidiar, într-o chestiune care nu putea fi vizualizată de un medic. Oricum, un act chirurgical în situaţia respectivă ar fi fost extrem de periculos pentru pacientă”, a explicat Ardeleanu.

El a adăugat că în urma analizelor de laborator nu s-a constatat o depăşire a valorilor normale în ceea ce priveşte numărul de leucocite care să atragă atenţia asupra unui proces infecţios, în schimb glicemia mare şi corpii cetonici prezenţi în urină indicau cetoacidoza, fiind vorba de un diabet decompensat.

La rândul său, medicul şef al Secţiei de Chirurgie Generală, Valeriu Gavrilovici, care a făcut parte din comisia de anchetă, a declarat că la pacienţii diabetici, orice manifestare a unei afecţiuni chirurgicale, fie că e vorba de o apendicită, fie de o colectistită cu peritonită sau de un ulcer perforat, este „una silenţioasă sau chiar mascată” din cauza neuropatiei din diabet, iar în cazul acestei paciente şi din cauza obezităţii.

El a spus că după ce a fost preluată la UPU, pacienta a stat tot timpul în camera de stabilizare, unde a primit “atenţia cuvenită” unui caz grav.

Gavrilovici a precizat că diagnosticul de hepatita cronică de tip B a fost înlăturat din ipotezele de lucru după efectuarea mai multor analize şi investigaţii paraclinice explicând că acest diagnostic a fost luat în calcul într-o primă etapă în condiţiile în care pacienta sau cei din anturajul ei ar fi declarat personalului ambulanţei că aceasta ar fi avut hepatită cronică cu virus B.

“Asta nu înseamnă că colegii noştri s-au focalizat numai pe acest lucru. S-a descoperit glicemia mare, s-a trecut ca rang de diagnostic la coma cetoacidozică în primă instanţă şi ca primă urgenţă, s-au solicitat toate celelalte consulturi, respectiv consultul chirurgical de către colegul de la Medicină Internă şi de către doamna doctor de la UPU, pentru că era şi noţiunea aceasta că pacienta a declarat colegei de la UPU că are dureri abdominale de circa două săptămâni. Este consemnat. Ori lucrurile astea pot să ridice un semn de întrebare, să sune un clopoţel de alarmă, dar nu înseamnă că este automat expresia neapărat a unei suferinţe chirurgicale. Colegul care a văzut cazul a constatat că obiectiv nu a găsit semne care să îi confirme acest diagnostic ipotetic, a consemnat ca atare că nu prezenta caracteristicile unui abdomen acut chirurgical şi dată fiind gravitatea situaţiei şi a bolii pe care colegii au descoperit-o, s-a mers către Terapie Intensivă pentru echilibrarea pacientului”, a subliniat Gavrilovici.

Medicul chirurg sucevean a adăugat că, de multe ori, în practica clinică există o perioadă când peritoneul, indiferent de celelalte boli de care suferă un pacient, este “responsiv, se manifestă, este iritat”, iar la examenul clinic se poate găsi o suită de semne şi simptome clinice de abdomen acut.

“După ce trece acea perioadă responsivă, mai ales la un diabet, neuropatia „amputează”, maschează simptomatologia sau, mai bine spus, peritoneul, cu toată gravitatea procesului intraperitonial, nu mai manifestă aceeaşi intensitate, ca grad de manifestare”, a declarat chirurgul sucevean.

Chirurgul Valeriu Gavrilovici a spus că pacienta a fost consultată de medicul chirurg care era de gardă la un minut după solicitarea din UPU şi consideră că acesta a examinat bolnava cu “toată seriozitatea”.

“Am şi discutat cu el la comisie şi chiar am avut toată încredinţarea că a făcut un examen clinic complet. Faptul că nu a găsit semne de abdomen acut şi a consemnat acolo că va fi revăzută la nevoie, nevoia însemnând remarca unuia dintre colegii care urmau să îngrijească pacienta, o prezumpţie, o supoziţie că ar mai avea nevoie de un consult chirurgical, asta însemna că nu neapărat el, de la opt dimineaţa intră alt coleg în tura de gardă”, a menţionat Gavrilovici.

Şeful Secţiei ATI, medicul Dorin Stănescu, membru al comisiei care a efectuat ancheta, a declarat că, dată fiind situaţia foarte gravă a pacientei, s-a făcut tot posibilul pentru echilibrarea şi ameliorarea stării de sănătate a acesteia, fiind monitorizată permanent în ATI.

Medicul Dorin Stănescu a spus că în urma efectuării examenului anatomo-patologic s-a constatat că apendicele pacientei era secţionat, iar secţionarea indică faptul că era vorba de o gangrenă veche, de circa cinci-şase zile.

El a precizat că se aşteaptă şi rezultatele examenelor microbiologice, care sunt în prezent în lucru.

(Liliana Bujdei)