Intră acum și în grupul de
Ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, a participat, sâmbătă, la Suceava, la o sesiune de consultări publice cu reprezentanți ai autorităților publice și factori interesați din domeniul privat, cu responsabilități în domeniul gestionării fondului forestier, în vederea evaluării problemelor din domeniu. La reuniune au participat reprezentanți ai proprietarilor de păduri, administratori ai pădurilor, reprezentanți ai sectorului de exploatare a lemnului, ai industriei de prelucrare primară și ai industriei mobilei, din regiunea de Dezvoltare Nord-Est.
Este a doua consultare publică – după întâlnirea similară desfășurată săptămâna trecută la Bistrița cu invitați din regiunile de dezvoltare Nord-Vest si Centru- dintr-un proces de consultări publice inițiat de Ministerul Apelor și Pădurilor.
Criza de resursă de masă lemnoasă, cu efect dublu în criza lemnului de foc și aprovizionarea cu resursă a industriei lemnului, creșterea nesustenabilă a prețului resursei de masă lemnoasă, subfinanțarea sectorului forestier, suprareglementarea activităților din domeniu, sunt principalele probleme semnalate de participanții la reuniune, se arată într-un comunicat de presă.
În cadrul dezbaterilor, Ministrul Apelor și Pădurilor a declarat: „Suntem aici să identificăm, împreună, problemele cu care se confruntă acest sector strategic al României. Și nu sunt puține. De aceea, voi depune toate eforturile ca procesul consultativ, cu toți factorii responsabili, să se desfășoare cât mai rapid cu putință, eficient, pentru a veni cu soluții reale, fundamentate, care să poată fi asumate și să întrunească un consens cât mai larg”.
La sesiunea de la Suceava a consultărilor regionale dintre reprezentanții Ministerului Apelor și Pădurilor și ai sectorului silvic, au participat peste 100 de invitați, din județele Suceava, Neamț, Bacău, Buzău, Botoșani, Iași și Vrancea.
Potrivit unor surse participante, participanții au arătat că, în prezent, costurile cu materia primă sunt foarte ridicate (unele din cele mai mari la nivel european), la care se adaugă birocrația excesivă care la randul ei produce ”costuri birocratice” ceea ce face ca sectorul forestier românesc să fie unul necompetitiv cum ar fi procedurile de înscriere și participare la licitații; operarea datelor în Woodtracking și SUMAL; modul de completare al avizelor de însoțire; documentația necesară obținerii certificatelor de origine pentru biomasă, dar și altele.
În acest sens, ministrului i s-a cerut revizuirea reglementărilor existente în sensul simplificării, debirocratizarii și optimizării procedurilor, lucru necesar pentru a readuce industria natională a lemnului la punctul în care poate fi din nou competitivă pe piețele internaționale
Totodată, agenții economici au cerut creșterea volumului de lemn ce se poate exploata anual din fondul forestier național, arătând că față de nivelul de exploatare din anii 1950-1989 de circa 25 milioane de metri cubi anual, în prezent se exploatează sub 18 milioane de metri cubi, ceea ce înseamnă că cel puțin un volum de 7 milioane de metri cubi anual nu este valorificat și, conform datelor statistice, în România se exploatează doar 52% din cresterea anuala, în comparație cu 88% în Suedia, 61% Finlanda.
Această măsură a fost prezentată recent și de deputatul PSD Emanuel Havrici care consideră că va avea efecte benefice.
Și participanții la întâlnire au arătat că o creștere a volumul de masă lemnoasă va duce la reducerea tăierilor ilegale, asigurarea volumului necesar de lemn de foc necesar populației fără deprecierea forțată a unor categorii de lemn de lucru, generarea de resurse materiale pentru construcția drumurilor și a infrastructurii necesare accesibilizării fondurilor forestiere, revitalizarea sectorului forestier și de prelucrare a lemnului, cu generarea de noi locuri de muncă și o creștere cu cel puțin 1,5% din PIB a economiei.
O altă măsură pe care a susținut-o și deputatul Emanuel Havrici a fost cea a accesibilizării fondului forestier productiv prin construcția de drumuri forestiere la nivelul mediei europene.
Participanții la întâlnire au arătat că înființarea de noi drumuri forestiere trebuie să devină un obiectiv strategic național în condițiile în care România are una din cele mai slab dezvoltate rețele de drumuri auto forestiere din Europa, cu o medie de sub 6 metri liniari/ha, în timp ce Germania are 30 metri liniari/ha, Austria 45 metri liniari/ha, Slovacia 18 metri liniari/ha.
Lipsa accesului are un impact negativ asupra mediului și pădurii prin faptul ca din această cauză se aplică tehnologii de recoltare a lemnului dăunătoare solului prin construirea drumurilor de tractor și extragerea masei lemnoase prin semi-târâre folosind tractoarele articulate forestiere pe de o parte, iar pe de altă parte zonele inaccesibile rămân neexploatate ceea ce duce în final la pierderi importate la bugetul statului prin faptul că această resursă inaccesibilă nu se valorifică
Participanții au propus ca pe modelul fondului de conservare și regenerare să se realizeze și îndesirea rețelei de drumuri auto forestiere, dar și prin programe cu finanțare guvernamentală sau europeană.
Totodată, participanții i-au transmis ministrului că este necesară valorificarea superioara a masei lemnoase, acest concept fiind unul din principiile de bază ale industriei lemnului în toată lumea care presupune ca resursa să fie folosită acolo unde produce valoarea adăugată cea mai mare, adică în industrie care asigură locuri de muncă, se plătesc taxe și impozite, echilibrează balanța comercială externă în cazul exporturilor și a livrărilor intracomunitare.
Participanții la întâlnire au prezentat și necesitatea înființării unor servicii județene de informare, consiliere și consultanță forestieră mai ales pentru că în prezent Gărzile Forestiere desfășoară în special activități de control, iar la orice solicitare de consiliere sau îndrumare asupra unor aspecte legislative neclare pentru agentul economic plătitior de taxe și impozite primește răspunsul „respectă legea” sau în cel mai bun caz preiau un text dintr-o reglementare fără a clarifica aspectul sesizat.
Aceste servicii de informare ar trebui înființate în cadrul Gărzilor Forestiere, susțin agenții economici suceveni, ținând cont că legislația silvică este una foarte stufoasă și greu de înțeles pentru toata lumea, chiar și pentru organele de control silvic, dar și pentru autoritățile din domeniul economic și juridic.
Astfel, Gărzile Forestiere precum și autoritatea publică centrală ar urma să aibă și atribuții de îndrumare a contribuabiliului, pe lângă cele de control. În acest fel se realizează și o educare și, în mod implicit, o activitate de prevenție.
Mai mult, în cadrul întâlnirii s-a propus realizarea unui studiu științific privind asigurarea cu lemn de foc a populației și care să stabilească necesarul consumului anual de lemn de foc pentru încălzirea locuințelor.(T.B.)
Intră acum și în grupul de
