Intră acum și în grupul de
Parchetul de pe lângă Tribunalul Suceava a anunțat, joi, că a dispus trimiterea în judecată în stare de libertate a unui român și a unui ucrainean, dar și a două firme pentru mai multe infracţiuni de contrabandă în formă agravată, de complicitate la o infracţiune de contrabandă în formă agravată, evaziune fiscală, complicitate la aceasta şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Acest dosar a fost instrumentat de procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Suceava împreună cu lucrătorii de poliţie de frontieră din cadrul S.P.F. Rădăuţi.
Ancheta a stabilit că în perioada ianuarie 2013 – 28 iunie 2013, o reţea infracţională formată din cetăţeni români şi ucraineni au conceput şi aplicat o modalitate inedită de a introduce şi tranzita pe teritoriul României mari cantităţi de ţigări provenind din contrabandă, fără a supune aceste bunuri regimului vamal, în vederea comercializării acestora şi obţinerii de venituri considerabile.
Procurorii au stabilit că mecanismul pus la cale consta în încărcarea şi ascunderea ţigărilor în interiorul unor buşteni de conifere, care erau în prealabil scobiţi cu utilaje speciale, în curtea expeditorului din Ucraina, iar apoi erau amestecaţi cu alţi buşteni normali şi expediaţi pe cale feroviară, în unul sau mai multe vagoane, în România, pe ruta PTF Vicşani – Gara Dorneşti şi apoi depozitul firmei administrată de inculpatul român.
Din acest punct, cunoscând adevăratul conţinut al mărfii, după ce se ocupa de toate formalităţile necesare obţinerii liberului de vamă, constând inclusiv în achitarea taxelor vamale şi de import, administratorul firmei descărca materialul lemnos, cu ajutorul infrastructurii specializate aparţinând societăţii sale, din vagoane în TIR-uri şi organiza expediţia acelor buşteni pe cale rutieră până în Baia Mare.
Aici, inculpatul cetăţean ucrainean închiriase în numele unei societăţi fantomă pe care o administra alături de inculpatul cetăţean român (cetăţeanul ucrainean era administrator de fapt şi de drept, iar cetăţeanul român era administrator de fapt), o hală la periferia oraşului, în care buştenii erau preluaţi, descărcaţi, ţigările scoase din ei şi apoi buştenii erau distruşi şi transformaţi în rumeguş cu ajutorul unor utilaje de tocat buşteni.
Anchetatorii arată că pentru a proteja acest ansamblu infracţional şi scăparea membrilor acestuia în caz de depistare de către autorităţi, cetățeanul român, administrator al firmei consacrată ca importator frecvent de masă lemnoasă din Ucraina, a interpus juridic în raporturile comerciale cu doi anumiţi exportatori ucraineni de masă lemnoasă, societatea de tip fantomă înfiinţată de ucrainean şi pusă de acesta şi la dispoziţia inculpatului cetăţean român, ca formă juridică.
În prealabil, cetățeanul român a oferit acces pentru societatea fantomă importatoare la toată gama de facilităţi fizice şi juridice, atât necesare cât şi conexe desfăşurării activităţii de import masă lemnoasă din Ucraina pe cale feroviară, pe care firma sa o dobândise în mulţi ani de activitate, constând în aceeaşi clientelă, colaboratori, infrastructură, birou vamal şi mod de operare.
Astfel, aceştia au încercat să creeze aparenţa unor importuri de masă lemnoasă efectuate de firma fantomă de la furnizorul ucrainean PF KYV, fost „client” al firmei românului pentru 40 de importuri distincte anterioare, desfăşurate pe un interval de mai puţin de 2 ani şi jumătate, care s-au oprit subit odată cu debutul importurilor efectuate de societatea fantomă, cât şi de la furnizorul ucrainean OSS.
În cadrul acestor importuri, firma românului s-a pretins a fi un simplu depozitar şi manipulant al buştenilor, administratorul român falsificând o factură şi un act în acest sens. În realitate însă, amândoi inculpaţii, atât cel român cât şi cel ucrainean, controlau şi administrau în fapt societatea fantomă prin multiple acte determinate şi absolut proprii activităţii de administrare a unei persoane juridice, dar lemnul importat era de fapt proprietatea firmei administrate de român, adevăratul său importator, care a plătit de fiecare dată pentru acesta.
Mai mult, susțin procurorii, însuşirea masei lemnoase, importate din Ucraina de societatea fantomă în cadrul a 12 importuri, ulterior obţinerii liberului de vamă, în patrimoniul firmei românului, pentru ca parte din ea, ce conţinea „încărcătura specială”, să poată fi expediată apoi către destinaţia susmenţionată cât şi pentru a diminua din punct de vedere al cheltuielilor deductibile obligaţiile financiare ale firmei administrate de român, a fost simulată şi evidenţiată prin multiple conduite ilegale de natură financiar-contabilă şi silvică cum ar fi înregistrarea direct în contabilitate a unor declaraţii vamale de import, pentru o parte din marfa importată de firma fantomă, în lipsa unui raport juridic liant care să justifice acest „transfer”; efectuarea unor operaţiuni fictive de „stornare” a înregistrărilor susmenţionate, în condiţii nelegale şi fără ca marfa ori banii plătiţi pe aceasta să fie restituiţi, operaţiuni ce aveau doar scopul „reglării” contabilităţii după descoperirea ţigărilor de contrabandă; înregistrarea unui număr de 12 facturi fictive emise în intervalul martie-iulie 2013, de către firma fantomă prin administratorul cetăţean ucrainean, prin care se consemna vânzarea celeilalte părţi a masei lemnoase provenind din Ucraina către prin administratorul cetăţean român, deşi în realitate acesta din urmă era deja proprietar al mărfii;dar și emiterea şi înregistrarea în evidenţa contabilă a firmei administrate de român de către inculpatul cetăţean român, a unei facturi fictive, create prin contrafacerea semnăturii reprezentantului firmei fantomă (inculpatul cetăţean ucrainean), şi prin care se consemna că de fapt întreaga cantitate de masă lemnoasă provenind din 11 din cele 12 importuri ale firmei fantomă din Ucraina, mai puţin cel din 28.06.2013, va trece în proprietatea firmei românului ca urmare a unei „compensări în contrapartidă” pentru faptul că ultima i-a prestat primei societăţi servicii de depozitare şi manipulare vizând exact aceeaşi cantitate de masă lemnoasă.
Ancheta a stabilit că acest tipar identic, al operaţiunilor de import masă lemnoasă efectuate de societatea fantomă s-a manifestat ciclic în cadrul a 11 importuri consecutive, din 03 ianuarie 2013 până în data de 28 iunie 2013, când în urma unui control vamal fizic efectuat asupra a două vagoane cu buşteni proveniţi din Ucraina, de la exportatorul PF KYV, prin Punctul de trecere frontieră Vicşani şi Gara Dorneşti, ajunse în depozitul firmei românului (depozit dotat cu platformă de acces la calea ferată) , au fost descoperite, ascunse în interiorul a 39 de buşteni, 106.432 pachete de ţigări marca Jin Ling, cu timbru Ucraina, bunuri ce trebuiau supuse regimului vamal.
Odată descoperită reţeaua, inculpatul cetăţean ucrainean a dispărut, nemaiînregistrând ultimele importuri efectuate de societatea fantomă în evidenţa contabilă a acesteia, care era ţinută în mod formal prin corespondenţă cu diverşi contabili pentru a păstra o minimă aparenţă de legalitate a societăţii. Odată cu descoperirea ţigărilor, activitatea bancară a societăţii fantomă a încetat brusc, hala închiriată a fost abandonată, deşi aceasta importase cu doar câteva zile înainte (pe 17 iunie 2013) un nou aparat de tocat buşteni, utilajele fiind cel mai probabil relocate în vederea evitării depistării de către autorităţi.
Procurorii precizează că în tot intervalul de timp relevant penal (ianuarie – iunie 2013), singurele operaţiuni comerciale desfăşurate de societatea fantomă, cu excepţia închirierii halei şi plăţii chiriei şi a utilităţilor, au fost importurile susmenţionate de masă lemnoasă din Ucraina şi respectiv importarea aparatului de tocat buşteni din aceeaşi ţară. Firma fantomă avea sediul social expirat din anul 2011, localizat la cabinetul de avocatură care i-a facilitat înfiinţarea, fără a-l fi folosit vreodată în activitatea societăţii, nu a figurat niciodată cu vreun angajat, aceasta nu era titulară a unui acord ce trebuia emis de Garda Forestieră pentru a putea transporta, livra ori înstrăina masă lemnoasă şi nu a cerut niciodată rambursarea TVA dedus.
Procurorii subliniază că în acelaşi timp, inculpatul cetăţean român s-a dezis de orice implicare în activitatea societăţii fantomă, pozând într-un simplu depozitar al masei lemnoase, care pentru că nu a fost plătit pentru serviciile de depozitare şi manipulare, şi-a însuşit întreaga cantitate de masă lemnoasă (aproximativ 1200 mc) „în contrapartidă” şi apoi a înstrăinat-o către diverşi agenţi economici.
Nu în ultimul rând, în dimineaţa percheziţiei efectuate la sediul firmei administrate de român în data de 31.08.2017, inculpatul cetăţean român a incendiat mai multe acte contabile specifice aferente anului 2013, încercând să acopere urmele activităţii infracţionale.
„Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin săvârşirea infracţiunilor de contrabandă în formă agravată şi a complicităţii la infracţiunea de contrabandă în formă agravată, reţinute în sarcina inculpaţilor persoane fizice şi a inculpaţilor persoane juridice, este în cuantum total de 1.088.182 lei”, arată procurorii.
În acest caz s-au dispus măsuri asigurătorii, constând în sechestru asigurător asupra bunurilor inculpatului cetăţean român şi ale firmei sale, imobile, respectiv terenuri, şi mobile, respectiv autovehicule, în vederea recuperării prejudiciului cauzat prin activitatea infracţională.
În acest caz inculpații au fost trimiși în judecată, între altele, pentru evaziune fiscală, fals în înscrisuri sub semnătură privată, contrabandă în formă agravantă .
Dosarul a fost înaintat spre judecare Tribunalului Botoşani, desemnat să judece cauza în fond. (N.B.)
Intră acum și în grupul de
