Intră acum și în grupul de
O bună parte dintre cei care au câștigat alegerile parlamentare în județul Suceava, indiferent dacă au făcut-o de pe poziția 1,2 sau 3 în colegiul lor, au venit la finele săptămânii trecute să-și ridice certificatele constatatoare ale calității pe care o vor avea în următorii patru ani, cea de parlamentari de Suceava. Unii au venit singuri, alții, ca în clasa I, însoțiți de „părinți” și aici e cazul parlamentarilor de la PD-L care au venit cu Ion Lungu, „părintele” politic al multora dintre ei.
Cert este că am asistat la un spectacol ieftin de pupături și încurajări de mai bine, dat de oameni care până mai în urmă cu o săptămână se scuipau precum motanii în călduri când se bat de la favorurile aceleași pisicuțe. E clar pentru ziariști că toată tevatura din campanie, cu acuzele aduse de o parte și de alta nu a fost decât praf în ochi, și acuma, parlamentarii noștri, cei mult prea responsabili cu problemele județului și cu agenda cetățeanului de rând, nu mai au atâta venin, că până la urmă își dau și ei seama că tot banii ăia îi vor lua la finele lunii de la Parlament.
De altfel, președintele Biroului Electoral Județean Suceava, Cătălina Maftei, a și taxat falsitatea actului ce se desfășura sub ochii ei și a spus clar, de la bun început că nu vrea să țină niciun discurs pentru că ar spune lucruri banale și i-a „pălmuit” nițel pe cei prezenți, spunându-le că ar dori să-i felicite pentru mandatul obținut abia peste patru ani când își vor fi dat cu toții arama pe față. Că nu va dura multă vreme, și credeți-mă, mult și consistent „ne vom râde” de ceea ce sunt în stare parlamentarii noștri să spună și să facă la București. Cătălina Maftei a avut mare dreptate când a spus ce a spus pentru că în fața ei a văzut, în proporție de peste 70 % aceleași figuri care se dau a fi politicienii noștri. Aceleași figuri care, mandat de mandat, își caută un culcuș bun prin executivul central sau județean sau prin Parlament, dar vin și cu pioasă figură, cu un an înainte de alegeri, cer încă odată votul ca și cum atunci ar fi intrat în politică. Cu inocența celui nou-născut, cu candoarea descoperitorului de nou, cu naivitatea celui care face primul dar din viața sa, cu bucuria revederii celor dragi. Dar nu au nimic din asta. Ceea ce am văzut la finele săptămânii trecute au fost mofturi de parlamentari proaspeți aruncați în oala politicii naționale, de unde se vor împroșca așa cum știu ei mai bine. Poate că va fi și câte o excepție, dar ea e menită să întărească regula.
Mihai Chira
Intră acum și în grupul de
