Primul deces în județul Suceava în urma infecției cu West Nile. O femeie la care s-a confirmat meningita cu virusul West Nile a murit la două zile de la internarea în Secţia de Boli Infecţioase a SJU Suceava

Directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Suceava, medicul epidemiolog Cătălina Zorescu, a declarat că un al doilea caz de meningită cu virusul West Nile a fost confirmat, joi, la o pacientă în vârstă de 81 de ani din comuna suceveană Dumbrăveni.

Zorescu a spus că pacienta a fost internată în data de 4 septembrie 2018 în Secţia de Boli Infecţioase a SJU Suceava şi a murit în data de 6 septembrie.

Ea a precizat că pacienta a ajuns la spital într-o stare „extrem de gravă”.

“Am solicitat continuarea măsurilor de dezinsecţie iniţiate dupa apariţia primului caz de îmbolnăvire şi extinderea pentru întreaga zonă centrală a comunei Dumbraveni”, a mai spus medicul sucevean.

Autorităţile sanitare au transmis către populaţie următoarele informaţii:

Ce trebuie să ştim despre ţântari?

Ţânţarii transmit agenţi patogeni care produc îmbolnăviri la om şi la animale. Bolile cele mai răspândite sunt arbovirozele, dintre aceste facând parte şi infecţia cu virusul West Nile.

Pentru a-şi depune ouăle femelele de ţânţari se hrănesc cu sânge. În timp ce se hrănesc cu sânge ele se infectează cu agenţi patogeni de la om sau animale sau îi transmit acestora.

Ţânţarii trăiesc şi se dezvoltă în preajma noastră, unde îi găsim fie sub forma de larve (ouă), fie sub forma adultă.

Larvele de ţânţari se găsesc:

În apa acumulată în subsolurile blocurilor;

În apa care nu se scurge din canalizarea înfundată;

În bălţile care se formează în apropierea locuinţelor, din apa care curge din conductele sparte şi din alte instalaţii neîntreţinute;

În apa de ploaie păstrată în butoaie/vase în curte;

În apa acumulată în recipiente vechi, aruncate la întâmplare în preajma locuinţelor (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);

În apa din gropile şi şanţurile de pe şantiere sau din locuri unde s-a lucrat la instalaţii;

Ţânţarii adulţi zboară în preajma locuinţelor, mai ales dimineaţa devreme sau în amurg, căutând posibilitatea de a se hrăni cu sânge. Ţânţarii, pentru a se hrăni cu sânge, intră în locuinţe prin ferestrele lăsate deschise, prin casa scărilor, prin orificiile de aerisire unde pot rămâne peste noapte.

În timpul zilei se adăpostesc în locuinţe, subsoluri, poduri, coteţe, grajduri, magazii sau în frunzişul copacilor.

Cum putem împiedica ţânţarii să se înmulţească în preajma noastră?

– Prin evacuarea apei din subsoluri;

– Prin repararea instalaţiilor de apă şi canalizare din subsoluri şi din apropierea locuinţelor;

– Prin renunţarea la păstrarea apei în butoaie în curte sau să le protejam de accesul ţânţarilor acoperindu-le bine cu capace potrivite;

– Prin evitarea aruncării la întâmplare a obiectelor care nu ne mai trebuie şi în care apa poate stagna (cutii de conserve, cauciucuri de automobile, jucării etc);

– Prin îndepărtarea permanentă a gunoaielor menajere în care se adăpostesc ţânţarii;

Cum să evitam înţepăturile de ţânţari?

– purtând îmbrăcăminte cu mâneci lungi şi pantaloni lungi, dacă ieşim seara din locuinţe sau ieşim seara în parc la plimbare sau când mergem în pădure, la pescuit, în Deltă;

– utilizând substanţe chimice repelente împotriva ţânţarilor comercializate în farmacii (DEET, icaridin/ picardin, IR 3535), în concordanţă cu instrucţiunile de pe etichetă, pe care sa le aplicăm pe părţile descoperite ale corpului; împiedicând pătrunderea ţânţarilor în casă (plase protecţie la ferestre/usi);

– utilizând substanţe insecticide în locuintă/in jurul locuinţei;

– utilizând în locuinţă aerul condiţionat;

– utilizând plase împotriva ţânţarilor în jurul paturilor în cazul în care nu sunt disponibile celelalte măsuri menţionate anterior sau dacă dormiţi în aer liber.

-acoperind patutul copilului sau căruciorul cu plase împotriva ţânţarilor

(Liliana Bujdei)