Intră acum și în grupul de
Consiliul Local al municipiului Suceava urmează să dezbată în ședința de joi Planul Local de Acțiune pentru Promovarea și Protejarea Patrimoniului Cultural în Municipiul Suceava pentru perioada 2018- 2023 și a portofoliului de proiecte aferent.
Potrivit expunerii de motive făcute de primarul Ion Lungu și viceprimarul Lucian Harșovschi, municipiul Suceava, care este beneficiar al rezultatului implementării proiectului SHARE, face parte, începând cu luna februarie 2017 din Grupul Regional de Lucru constituit în domeniul promovării, conservarii și protejării patrimoniului cultural, coordonat la nivel regional de Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est Piatra Neamț.
În cadrul proiectului s-au realizat șase planuri de acțiune privind promovarea, conservarea și protejarea patrimoniului cultural, câte unul pentru fiecare municipiu reședință de județ din regiunea Nord – Est.
Planul de Acțiune pentru Municipiul Suceava a fost realizat de experții externi angajați în cadrul proiectului SHARE, sub coordonarea Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord – Est Piatra Neamț, iar metodologia de lucru a fost elaborată de Universitatea Greenwich Londra – Marea Britanie, partener în cadrul proiectului.
De menționat este că datele și informațiile solicitate de experți au fost puse la dispoziție de reprezentanții municipiului Suceava, Serviciul Integrare Europeană și Strategii de Dezvoltare, Compartiment Turism, fiind integrate de experții externi în forma actuală a Planului de Acțiune.
Pentru început, specialiștii externi angajați au constatat principalele deficiențe ale municipiului Suceava.
Astfel, s-a constatat insuficienta punere în valoare a obiectivelor de patrimoniu construit, din cauza fragmentării centrului istoric prin intervențiile din perioada comunistă, dar și a lipsei unei viziuni urbanistice și peisagistice de ansamblu în dezvoltarea orașului, dar și deficiențe legate de promovarea ofertei turistice de la nivel local, pe fondul lipsei unei politici unitare de promovare și marketing a potențialului turistic local, a neamenajării unor trasee-rutiere, pietonale, velo- între principalele atracții, a semnalizării deficitare a obiectivelor turistice și lipsei infrastructurii de promovare-hărți, panouri informative și de interpretare-, a vizibilității reduse a centrelor de informare turistică, a lipsei unui site web de promovare a obiectivelor turistice din municipiu.
Mai mult, se observă lipsa unor spații adecvate pentru susținerea activității culturale cum ar fi biblioteci, muzeu și galerie de artă, precum și oferta relativ modestă de evenimente care să atragă un număr mare de vizitatori.
Totodată, un punct negativ este nevalorificarea peisagistică a râului Suceava, lipsa unei baze de agrement corespunzător amenajate, a unui parc municipal de mari dimensiuni, precum și a unui complex sportiv modern.
În același timp aceștia au constatat accesul limitat al transportului public la zone istorice importante, precum și lipsa unui sistem de informare a pasagerilor, lipsa infrastructurii de transport cu specific turistic cum ar fi un autobuz turistic , aspectul necorespunzător al porților de intrare în oraș, precum și poluarea fonică generată de traficul rutier intens.
Un alt punct negativ este indicele redus de utilizare a capacității de cazare și durata redusă a sejurului turiștilor, insuficienta pregatire de specialitate a personalului din domeniul turistic și motivarea scăzută a acestuia, dar și o ofertă deficitară de spații de cazare și de restaurante cu specific local sau o comunicare insuficientă între mediul de afaceri și administrație.
Analiza a mai indicat că se acordă o importanță scăzută în documentele de planificare strategică și teritorială existente unor aspecte precum patrimoniul cultural imaterial, antreprenoriatul, economia cunoașterii, industriile creative, sectorul ONG, calitatea vieții, birocrația, transparența decizională, corupția, voluntariatului sau multilingvismulul;
O altă concluzie este tratarea deficitară a turismului din perspectiva cererii, mai exact a preferințelor, așteptărilor și exigențelor turiștilor, inclusiv pe fondul unor cercetări de piață în acest sens concomitent cu neglijarea conceptului de vizitator, de marketing și management al destinației, dar și lipsa unel analize detaliate cu privire la sfera activităților pentru turiști, cum ar fi trasee, tururi ghidate, gastronomie, shopping, divertisment sau evenimente.
Grupul de experți a efectuat și un sondaj de opinie în urma căruia a rezultat că sucevenii acordă o importanță crescută tuturor aspectelor orașului, în general peste media orașelor reședință de județ din Regiunea de Nord-Est, ceea ce arată o implicare generală mare a locuitorilor în viața orașului, iar ierarhia problemelor locuitorilor municipiului Suceava nu se suprapune exact peste ierarhia problemelor orașelor mari din regiune, ceea ce arată că există o serie de nevoi specifice orașului.
Totodată, s-a evidențiat că peste 65% dintre localnici merg în centru zilnic, iar circa 22% merg în centru doar o dată pe săptămâna ceea ce arată o legatură deosebit de strânsă a acestora cu nucleul urban vechi din zona pietonalului, iar aceștia petrec în centru o medie de 2.5-3 ore/zi, față de vizitatori care petrec în jur de 3.5-4 ore. „Șederea este relativ redusă și se datorează unei capacitați actuale limitate a centrului orașului de a reține persoanele mai mult timp,în lipsa unei palete generoase de activități culturale”, se arată în studiu.
De remarcat este că localnicii merg în centrul orașului în mare parte pentru probleme personale, -dentist, cumparaturi, lucru, vizitarea unor prieteni- și secundar pentru petrecerea timpului liber.
Sondajul a mai arătat că locuitorii Sucevei percep nevoia de atractivitate a orașului și plasează pe primele locuri în nevoile lor aspecte legate de patrimoniu local, experiențe pentru vizitatori, comportamentul localnicilor față de turiști, divertisment, varietatea tipurilor de cazare oferite, iar pe locurile urmatoare sunt elementele de infrastructură, mobilitate, accesibilitate, întrucat orașul tinde să fie din ce în ce mai aglomerat, iar ambuteiajele tind să crească ca și intensitate, mai ales în zona podului Burdujeni
Experții mai adaugă că turiștii nu stau mai mult de 1.5 nopți în Suceava, cea mai mică medie de ședere din toata regiunea.
„De fapt, municipiul Suceava a devenit o destinație de afaceri sau de tranzit către regiunea turistică Bucovina. lnvestițiile mari din ultima perioadă în orașul Gura Humorului, aflat la mai puțin de o oră, au deplasat centrul de greutate al petrecerii timpului liber către această destinație”, se arată în studiu.
Demn de menționat este că numărul de turiști cazați în oraș a ajuns la un maxim istoric în 2016 (93.058) însă evoluția ramane „una lentă și variabilă”, iar orașul se află pe locul doi în ierarhia regională, iar emergența unor evenimente de anvergură regională, cum sunt festivalurile pe timpul verii,tinde să accentueze ușor sezonalitatea.
Principala motivație a vizitei turiștilor la Suceava intervievați în perioada august – septembrie 2017 rămâne întâlnirea unor rude sau prieteni (30%), turismul cultural (23%), turismul de afaceri (13%), evenimentele și conferințele (13%), cumpăraturile ( 10%).
Din punct de evdere a evoluției dezvoltării turistice, numărul de turiști este unul important, reprezentând un raport de 1 la 1 între turiști și rezidenți, iar gradul de ocupare este satisfacator, de 32%, peste pragul de 30% reținut ca minim pentru ca o afacere hotelieră sa fie profitabilă, fiind pe locul 2 în ierarhia urbană regională, având un grad sporit de implicare a autoritaților publice, apariția unor hoteluri și atracții noi inițiate de sectorul privat, creșterea deosebită a traficului pe aeroportul Suceava dupa modernizare.
„Cu toate acestea, ritmul creșterii numarului de sosiri turistice în perioada 2015-2016 a scăzut la 2% față de 10% perioada 2014- 2015. Acest lucru poate indica o stagnare a atractivității orașului sau o concurență regională puternică”, se explică în studiu.
Mai mult, deși numărul de turiști cazați în oraș a ajuns la un maxim istoric în 2016 (peste 93.000) acesta nu se află în topul principalelor 15 destinații turistice din România, în pofida poziției față de zona Bucovinei, un brand foarte cunoscut pe plan intern și internațional.
Pentru îmbunătățirea situației, a fost elaborat un Plan Local de Acțiune care va duce la poziționarea municipiului ca centru regional al turismului, axat pe valorificarea patrimoniului natural și construit deosebit de bogat al orașului, a moștenirii istorice și a poziției sale geografice strategice
Astfel, în plan sunt identificate principalele probleme:monumentele istorice nu sunt valorificate în acord cu potențialul acestora, promovarea insuficienta a municipiului ca destinație turistică, ofertă culturală neatractivă pentru locuitori și turiști, număr redus de locuri de muncă în sectorul HORECA, vizibilitate redusă a orașului pe plan intern și extern, rata ridicată a șomajului, inexistența unei politici unitare de promovare și marketing a potențialului turistic din municipiul Suceava , grad de vizibilitate redus a centrelor de informare turistică, lipsa infrastructurii de promovare: hărți, panouri informative, panouri de interpretare, semnalizarea obiectivelor turistice este deficitară, nu există o sursă de informare anterior vizitării, de exemplu un site de promovare, nu există trasee-rutiere, pietonale, pentru biciclete-între obiectivele turistice, lipsa infrastructurii de transport cu specific turistic duce la diminuarea numărului de turiști, transportul în comun nu atinge zone istorice importante, astfel accesul la obiective turistice de interes este limitat. De asemenea, transportul în comun nu oferă informații pentru călători, aspect ce îngreunează accesibilitatea turiștilor.
Alte aspecte negative sunt cele că piața Gării Burdujeni nu este iluminată, că autogara privată dispune de un cadru inadecvant de așteptare, insuficienta pregatire de specialitate și motivare a personaluluidin domeniul serviciilor turistice.
Mai mult, în orașnu există un Muzeu de Artă, iar suprafața actuală a Galeriei de Artă nu răspunde necesităților și nu există spații pentru susținerea culturii, iar cele existente nu acoperă necesitățile, iar activitățile culturale sunt slab reprezentate la nivelul municipiului Suceava.
În plan se propune valorificarea monumentului istoric Curtea Domnească din Suceava pentru promovarea ridicată pentru circuitul turisti local, regional și național, realizarea unui traseul de tip „Autobuz turistic”, un proiect Maratonul Cetăților, cunoașterea și promovarea obiceiurilor și tradițiilor din Bucovina, punerea în valoare a ținutului Bucovinei, Muzeul de Artă în municipiul Suceava, calendar de evenimente culturale/tematice/economice locale, promovarea municipiului Suceava drept capitală a Bucovinei, elaborare a unei strategii de dezvoltare a turismului, crearea și promovarea unui brand turistic local, integrat brandului Bucovina, crearea de circuite turistice tematice, derularea unui program multianual pentru implementarea Strategiei Culturale a municipiului, dar și sporirea subvențiilor acordate de autorități pentru proiectele culturale derulate de ONG-uri
Planul mai prevede și acțiuni de dezvoltare a colaborării între municipiul Suceava și mediul de afaceri pentru asigurarea facilităților necesare în vederea creșterii economice locale prin creșterea ofertei de produse cu specific local și acordarea de facilități fiscale mediului de afaceri.
În ceea ce privește infrastructura de transport din municipiu, studiul observă mai multe neajunsuri:
-Amenajări nesatisfacătoare pentru bicicliști -piste pentru biciclete realizate pe trotuar cu o lățime relativ mică, rețea discontinuă, nu acoperă zonele de interes – monumente istorice, zona centrală, traseu spre zonele comerciale, nu exista infrastructură de închirieri biciclete.
-Amenajări nesatisfacătoare pentru pietoni -probleme de siguranța circulației la trecerile pentru pietoni, trotuare în stare necorespunzatoare, amenajări necorespunzatoare pentru zonele pietonale periferice, zone pietonale neadaptate pentru persoanele cu dizabilități, lipsa unui sistem coerent, integrat de circulație pietonal.
-Transport public în comun neatractiv -lipsa mijloacelor de transport ecologice, interval de circulatie mare a mijloacelor de transport, zone de interes neacoperite de sistemul de transport – Cetatea de Scaun, Muzeul Satului, zone periferice etc., lipsa unui sistem de informare a călătorilor, lipsa unui sistem de eliberare și validare automată a biletelor de călătorie, lipsa unei căi unice care să asigure un timp scurt de deplasare.
-Existența traseelor cu trafic greu în zona centrală și cartierele rezidențiale ale municipiului-problema este generata de lipsa centurilor ocolitoare care pe de o parte să elimine tranzitul transportului de marfă prin municipiu, pe de altă parte să fluidizeze traficul în zona centrală ți spre zonele comerciale situate în zona industrială.
-Prezența a două puncte de concentrare a mai multor moduri de transport -exista doar la nivel de conectare a transportului public în comun cu gările CFR.
Pentru corectarea acestor aspecte se propune realizarea unui Sistem integrat de transport public ecologic în municipiul Suceava, dar și un Sistem integrat de management și modelare urbană destinat fluidizării traficului și îmbunătățirii calității vieții, amenajarea de trasee turistice pietonale în municipiu, Crearea și reamenajarea infrastructurii rutiere, pe coridoare deservite de transport public, pentru creșterea nivelului de siguranță și eficiență în circulație a rețelei de transport, susținerea deplasărilor velo în municipiul Suceava, dar și susținerea deplasărilor pietonale.
Un al punct al planului prevede creșterea calității vieții locuitorilor în vederea reducerii fenomenelor demografice estimate la nivel statistic, precum și îmbunătățirea experienței turiștilor, dar și dezvoltarea durabilă a orașului în vederea creșterii nivelului de trai al populației și a atractivității orașului pentru vizitatori.
Planul de acțiune are termene de îndeplinit pentru fiecare dintre obiective și măsuri care se întind până în 2023. (T.B.)
Intră acum și în grupul de
