Intră acum și în grupul de
Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Suceava, care s-a reunit în ședință extraordinară, vineri, a analizat și aprobat, prin hotărâre, lista privind repartizarea cantităților de materiale (var și ciment) primite ca ajutoare umanitare în 2008 și care nu au fost folosite la vremea respectivă și s-au degradat.
În cadrul ședinței anterioare a CJSU Suceava, pe baza buletinului prezentat de Inspectoratul de Stat în Construcții, s-a constatat că cimentul nu mai poate fi folosit conform destinației inițiale, pentru intervenții în urma inundațiilor din 2008.
Atunci s-a decis să fie întrebate primăriile din județ dacă sunt interesate să valorifice aceste materiale și să le folosească pentru curățenia de primăvară.
Din cele 114 primării, 11 primării au solicitat diverse cantități de var și ciment, totalizând 186,6 tone ciment și 9500 kg var, iar in stoc sunt 168 tone ciment și 9250 kg .
În aceste condiții, repartizarea s-a stabilit pe baza unor criterii de prioritizare: respectarea destinației recomandate de ISC și în funcție de distanța față locul de depozitare.
Cele 11 primării către care vor fi repartizate materialele solicitate sunt Frătăuții Vechi, Hânțești, Stulpicani, Fălticeni, Putna, Zamostea, Bălăceana, Frumosu, Moldovița, Adâncata și Frasin.
În cadrul CJSU de vineri s-a convenit ca materialele respective să fie predate primăriilor respective, pe bază de proces verbal de predare-primire, în perioada 20-24 mai 2019.
Materialele respective sunt depozitate în 4 locații: la Sediul Inspectoratului Poliției de Frontieră Suceava, Detașamentul de Pompieri Rădăuți, Școala Militară de Subofițeri Jandarmi Fălticeni.
Prefectul Mirela Adomnicăi a spus că în acest fel a fost soluționată o problemă istorică și se vor elibera spațiile în care erau depozitate aceste materiale de construcții care nu mai puteau fi folosite pentru scopul inițial din cauza degradării.
Ea a explicat că cimentul va putea fi folosit ca substituent de anrocament pentru diverse lucrări.
Reamintim că cele 160,5 tone de ciment care au rămas depozitate la sediul Poliţiei de Frontieră din Rădăuţi nu au mai fost ridicate de primarii din comunele Arbore (138 de tone), Bălcăuţi ( 7,5 tone) şi Cacica (15 tone), întrucât casele afectate nu au mai fost refăcute.
Deputatul sucevean Alexandru Băişanu, care era prefect când s-au produs inundaţiile din 2008, a explicat că în 2008, Prefectura Suceava a făcut doar demersurile ca aceste materiale să ajungă la familiile afectate de inundaţii, dar că unii primari nu s-au preocupat să preia aceste cantităţi.
El a arătat că în 2008 trei primari din judeţul Suceava, care imediat după inundaţii, au arătat că au de reconstruit o mulţime de case au primit aceste materiale, dar că nu le-au mai folosit. “Au primit aceste materiale, le-au fost aduse sub nas, numai că domniile lor nu le-au mai ridicat”, a spus Băişanu.
El a explicat că Primăria Arbore nu a ridicat 138 de tone de ciment pentru că primarul de atunci, Ionel Hrâncescu, membru PDL, nu a mai vrut să ridice casele pentru că beneficiarii erau romi. “El ar putea fi acuzat nu doar de distrugerea bunurilor, cât şi de rasism”, a spus atunci Băişanu.
El a mai arătat că 7,5 tone de ciment nu au fost ridicate de primarul PSD Vasile Ursachi din comuna Bălcăuţi, iar alte 15 tone de ciment nu au fost preluate de primarul PDL al comunei Cacica. “Îi fac vinovaţi pe aceşti oameni de incompetenţă, de rea-voinţă şi de subminarea, până la urmă, a intereselor oamenilor pe care îi reprezentau în acel moment”, a afirmat Băişanu.
El a mai spus că toţi prefecţii care i-au urmat în funcţie au făcut toate demersurile pentru ca aceste materiale să fie ridicate de la sediul Poliţiei de Frontieră din Rădăuţi.
Peste şapte mii de gospodării din judeţul Suceava au fost afectate de inundaţiile din 2008, iar 200 de case distruse de ape au fost reconstruite, alte câteva mii fiind reparate. Materialele de construcţii au fost alocate de Guvern. (N.B.)
Intră acum și în grupul de
