Intră acum și în grupul de
Statistica incendiilor din ultimii ani arată că în perioada februarie – iulie, în România se înregistrează cel mai mare număr de arderi necontrolate ca urmare a acţiunilor de igienizare a terenurilor de vegetaţia uscată. Din analiza statisticii incendiilor din ultimii trei ani reiese că, în momentul în care începe să se încălzească, cel mai frecvent din a doua jumătate a lunii martie, se produce un număr ridicat de incendii la gospodării ale populaţiei, având drept cauză focul deschis efectuat pentru curăţenia de primăvară prin distrugerea resturilor menajere, furajere sau a vegetaţiei uscate din grădini şi curţi.
Cazuistica incendiilor arată că, de cele mai multe ori, cetăţenii au efectuat arderea miriştilor, resturilor menajere ori a vegetaţiei uscate pe timp de vânt ori amplasând grămezile ce urmau a fi distruse prin ardere în apropierea şurilor, adăposturilor de animale sau furajelor, ceea ce a condus la propagarea rapidă a focului la gospodării şi anexele acestora, arderile producând pagube mari. În anii precedenţi, pe fondul cronicizării vitezelor accentuate ale vântului, dar şi al nerespectării de către unii proprietari de terenuri a legislaţiei în vigoare, s-a înregistrat o înrăutăţire a situaţiei operative privind creşterea numărului de incendii generate prin arderea vegetaţiei uscate.
Anul trecut, în judeţul Suceava s-au produs un număr de 163 arderi necontrolate la vegetaţia uscată, reprezentând 27,95% din totalul incendiilor produse, în majoritatea cazurilor acestea punând în pericol fondul forestier, culturile agricole, locuinţele şi anexele cetăţenilor, viaţa acestora, precum şi mediul înconjurător.
„Pentru a preveni apariţia unor situaţii de urgenţă nedorite facem un apel la populaţie, instituţii şi agenţi economici de a respecta măsurile ce se impun”, precizează ofiţerul pentru relaţii Publice şi Informare din cadrul ISU „Bucovina” Suceava, căpitan Dan Baltaru.
Acesta a menţionat, printre măsuri: utilizarea focului deschis în locuri cu pericol de incendiu şi pe timp de vânt este interzisă – locurile cu pericol de incendiu, în care se aplică această interdicţie, se stabilesc şi se marchează de persoanele în drept; prepararea hranei prin utilizarea focului deschis în incintele unităţilor, în zonele de agrement şi în gospodăriile populaţiei se face numai în locuri special amenajate, în condiţii şi la distanţe care să nu permită propagarea focului la construcţii, depozite, culturi agricole, păduri, plantaţii sau la alte vecinătăţi; arderea resturilor vegetale, gunoaielor, deşeurilor şi a altor materiale combustibile se face în locuri special amenajate ori pe terenuri pregătite, cu luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii, precum şi stingerea jarului după terminarea activităţii; arderea vegetaţiei uscate se face numai după luarea măsurilor ce se impun pentru împiedicarea propagării focului la vecinătăţi, asigurându-se supravegherea permanentă a arderii.
Căpitanul Baltaru mai precizează că utilizarea focului deschis nu se admite la distanţe mai mici de 40 m faţă de locurile cu pericol de explozie: gaze şi lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc., respectiv 10 m faţă de materiale sau substanţe combustibile: lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc., fără a fi supravegheat şi asigurat prin măsuri corespunzătoare. Acesta mai spune că luarea măsurilor pentru prevenirea jocului copiilor cu focul în condiţii şi în locuri în care se pot produce incendii constituie o obligaţie a persoanelor care răspund, potrivit legii, de creşterea, educarea şi îngrijirea copiilor.
De asemenea, aruncarea la întâmplare a resturilor de ţigări sau chibrituri aprinse este interzisă.
Intră acum și în grupul de
