Intră acum și în grupul de
Peste două mii de credincioşi au luat parte joi la slujba de comemorare a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt, care a fost oficiată la mănăstirea Putna de către Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, ÎPS Pimen Suceveanul, împreună cu un sobor de preoţi, evenimentul marcând 505 de ani de la moartea domnitorului Moldovei.
În cuvântul său, ÎPS Pimen Suceveanul a spus că ar trebui ca „ziua de cinstire” a domnitorului Ştefan cel Mare să fie declarată sărbătoare naţională, arătând că acesta a fost conducător al unei ţări mici, Moldova, dar că a fost cunoscut în toată lumea pentru ceea ce a făcut pentru apărarea creştinătăţii şi că este în sufletul fiecărui român. „A apărat nu numai ţara lui, punând stavilă puhoiului otoman ce vroia să cucerească întreaga Europă”, a arătat înaltul ierarh, care a subliniat că Ştefan cel Mare a fost supranumit „Atletul lui Hristos”.
Totodată, ÎPS Pimen Suceveanul a amintit că Ştefan cel Mare a fost un om milostiv, un om al dreptăţii, dar că a pedepsit păcatul trădării. Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor a subliniat că domnitorul a asigurat condiţii materiale pentru cultură, artă sfinte locaşuri şi biserici. „Pe vremea sa s-au făcut atâtea biserici, se spune că a făcut câte una după fiecare război. Şi ce biserici! Nu mari, potrivite”, a spus ÎPS Pimen, care a adăugat că Ştefan cel Mare a ajutat în acelaşi timp şi mănăstirile de pe Muntele Athos.
De asemenea, ierarhul a mai adăugat că domnitorul s-a îngrijit să fie făcute obiecte liturgice, de artă, de o rară frumuseţe, subliniind că atât bisericile pictate cât şi broderiile din perioada domnitorului sunt unice în lume.
Printre credincioşii prezenţi joi la mănăstirea Putna, la Sf. Liturghie prilejuită de sărbătoarea Sfântului Voievod Ştefan cel Mare, s-a numărat şi preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur.
Intră acum și în grupul de
