Intră acum și în grupul de
Referitor la propunerea Ministerului Educației și Cercetării (MEC) privind structura anului școlar 2020-2021, Federația Coaliția pentru Educație consideră că este bine să construim pe ceea ce am câștigat, astfel încât anul școlar să înceapă mai devreme și să aibă un ritm mai potrivit vieții actuale, cu perioade intense, alternate cu vacanțe mai scurte.
1. Federația Coaliția pentru Educație consideră un progres faptul că anul școlar 2019 – 2020 a început cu o săptămână mai devreme, în ciuda presiunilor din partea industriei de turism, iar acest câștig ar trebui menținut. În viziunea Coaliției, o vacanță de vară de trei luni afectează major copiii și nivelul la care ei revin în școală, după o pauză atât de mare. Vacanțe mai scurte, ritmice, periodice, în timpul anului școlar, pot contribui la consolidarea învățării, a progreselor realizate de copii și pot fi spații de odihnă, reflexie, planificare pentru profesori. În context, Coaliția apreciază că este benefică fragmentarea vacanței de primăvară în funcție de Paștele Catolic și cel Ortodox, ținând cont de specificul anului 2021. Acest fapt arată că Ministerul ține cont și de necesitatea reunirii numeroaselor familiilor de români în care părinții sunt plecați în străinătate.
“Stilul de viață actual nu mai justifică vacanțe de vară atât de lungi. Pentru copiii din mediul urban, în general, nu mai există «bunicii de la țară», la care să meargă în vacanță. Pentru copiii din familii cu posibilități financiare, părinții reușesc să susțină oportunități de dezvoltare pe timpul verii. Problema cea mai mare rămâne pentru copiii din medii vulnerabile, a celor care au nevoie inclusiv de învățare remedială. Adesea, pe perioada verii aceștia pierd din rezultatele pe care poate le-au obținut prin perseverență și dedicarea unor cadre didactice”, declară Simona David Crisbășanu, vicepreședinte al Federației Coaliția pentru Educație.
Numărul mediu de zile de cursuri pentru țările OECD este de 185, România fiind una dintre țările sub această medie, iar majoritatea țărilor europene optează pentru începerea cursurilor chiar de la începutul lunii septembrie. “În același timp, nu doar numărul de zile este important, ci și structura fiecărei zile, câte ore durează procesul didactic, dacă elevii au acces la pauze mari, la activități sportive, în aer liber, la masă caldă. Și mai ales este important ce și cum învață elevii la școală în zilele respective, pentru că mai multe zile nu înseamnă automat rezultate mai bune”, subliniază reprezentanta Coaliției. Începerea școlii mai devreme în luna septembrie este aplicată la noi de școli private sau confesionale și este susținută de reprezentanții elevilor din România, cu argumentul întârzierii foarte mari a calendarului de examene din sesiunea iunie – iulie. Și la acest capitol România a avut o singură încercare modestă de modernizare, cu probele de competențe pentru clasa a XII-a în luna februarie.
2. Așa cum am afirmat repetat, resursele umane sunt definitorii pentru calitatea educației și formarea cadrelor didactice este una dintre prioritățile Coaliției pentru Educație. De aceea, Coaliția pentru Educație solicită crearea de spațiu în structura anului școlar, dedicat perioadelor de planificare, formare, reflecție și învățare pentru cadrele didactice. Ar fi de dorit ca inclusiv normele cadrelor didactice să includă timp pentru formare, precum și pentru colaborarea cu colegii din școală în vederea îmbunătățirii procesului de învățare, în interesul elevilor.
3. “De asemenea, este important ca elevii din învățământul profesional, tehnologic să nu mai fie discriminați și, într-un fel, pedepsiți pentru că urmează această rută, prin faptul că pentru ei anul școlar este mai lung cu 3 săptămâni. Este necesar ca perioada de practică pe care o fac acești elevi să fie parte din anul școlar valabil pentru toți ceilalți liceeni, pornind de la principiul că învățământul tehnic și profesional ar trebui să fie mai aplicat și mai puțin teoretic. Mai ales că din anul școlar 2020-2021 ar trebui să funcționeze un alt plan cadru”, mai adaugă Simona David Crisbășanu.
4. Trăim într-o societate în care procesele se derulează simultan/ în paralel, nu consecutiv/linear. Ca urmare, anumite procese pot fi suprapuse în cursul anului școlar (e.g. certificarea competențelor din structura examenului de Bacalaureat, simultan cu programe de formare pentru profesorii neimplicați în examene si învățare remedială/de performanță pentru copiii cu astfel de nevoi), astfel încât accentul să fie pus pe procesul de învățare și progresele realizate de elevi, iar activitatea să nu mai fie organizată în jurul sarcinilor administrative, a imuabilului “Calendar” din sistem. În ceea ce privește lucrările care țin de reparații și renovări, pentru care sunt responsabile autoritățile locale, acestea pot fi realizate în lunile iunie-iulie, cum deja se întâmplă în multe localități unde există o bună planificare și colaborare între școli și autoritățile locale, astfel încât școlile să fie pregătite la începutul lunii septembrie.
5. Tot din perspectiva descentralizării, având în vedere faptul că ne apropiem de perioada intemperiilor de iarnă, considerăm că unitățile de învățământ trebuie încurajate, prin informări la nivel de inspectorate și unități de învățământ, să adapteze structura anului școlar la condițiile locale. Dacă acest principiu ar fi aplicat cu adevărat, atunci ministerul ar putea să stabilească calendarul general, cu un set de activități/principii și obligația unui anume nr de zile/săptămâni, iar structura să fie stabilită la nivel județean/local.
6. Nu în ultimul rând, Coaliția susține, clarificarea și descurajarea practicilor curente din sistem, prin care, în unele cazuri, elevii nu merg școală în ultima zi din semestru, de Ziua Internațională Educației (5 octombrie) sau atunci când au loc diverse activități sau ședințe ale cadrelor didactice (ex cercuri metodice, ședinte cu directorii etc), care nu ar trebui să afecteze timpul dedicat cursurilor.
Intră acum și în grupul de
