Intră acum și în grupul de
- polițiștii vor putea intra într-o locuință, fără a avea acordul proprietarului și fără aviz de percheziție
- agentul are dreptul să-i ceară cetățeanului să stea în poziție culcat sau în orice altă poziție pe care polițistul o consideră inofensivă.
- polițiștii trebuie să explice persoanei vizate de ce îi solicită să se legitimeze
- polițiștii sunt obligați să se prezinte atunci când interacționează cu persoanele
- polițistul este îndreptățit să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când nu s-a putut stabili identitatea; din cauza comportamentului ori că prin acțiunile sale periclitează unele persoane, ori este un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
În Monitorul Oficial al României Partea I nr. 868/28.10.2019 a fost publicată Legea nr. 192 din 25.10.2019 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.
Prin Lege s-au propus și s-au adoptat măsuri care să conducă la creşterea capacităţii de intervenţie în domeniul ordinii şi siguranţei publice, prin aceasta înţelegându-se instituirea instrumentelor legale necesare exercitării atribuţiilor de serviciu sau îndeplinirii misiunilor, dar şi a celor necesare asigurării unei protecţii juridice şi fizice a personalului angrenat.
Măsurile sunt însoţite şi de o serie de garanţii oferite cetăţeanului, care, prin texte de lege predictibile va cunoaşte care îi sunt drepturile, căror obligaţii trebuie să se conformeze, care sunt limitele de acţiune ale poliţistului, motivele utilizării unor mijloace din dotare.
Prin această lege se amendează Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice, Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române și Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei de Frontieră Române.
Astfel, începând de astăzi, intră în vigoare prevederile Legii 192 din 2019 care modifică şi completează unele acte normative din domeniul ordinii şi siguranţei publice.
IPJ Suceava va informa în mod constat cetățenii cu privire la modificările legislative, tocmai pentru ca acestea să fie însușite de cetățeni.
Conform actului normativ, polițiștii vor putea intra într-o locuință, fără a avea acordul proprietarului și fără aviz de percheziție. În schimb, trebuie să acționeze doar dacă au indicii că acolo cineva se află în pericol – cum ar fi victima unei violenţe domestice, pentru a preveni răspândirea unei epidemii – dacă există suspiciuni că ar fi o persoană decedată înăuntru etc. De asemenea, polițistul poate pătrunde într-o locuință pentru a prinde autorul unei acțiuni flagrante sau dacă are informaţii că acolo s-ar ascunde un terorist.
În cazul unui control corporal, polițistul poate cere cetățeanului să țină mâinile la vedere, iar noile reguli spun că agentul are dreptul să-i ceară cetățeanului să stea în poziție culcat sau în orice altă poziție pe care polițistul o consideră inofensivă.
(1) Polițistul este îndreptățit să solicite persoanei care face obiectul legitimării să țină mâinile la vedere și, după caz, să renunțe temporar la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat.
(2) Polițistul este îndreptățit să solicite persoanei care face obiectul controlului corporal să adopte o poziție inofensivă, ce permite realizarea efectivă și în siguranță a acestui control. Prin poziție inofensivă se înțelege:
a) ținerea mâinilor deasupra capului sau paralel cu solul;
b) depărtarea picioarelor;
c) adoptarea poziției șezut;
d) adoptarea poziției culcat;
e) altă poziție a corpului, care previne săvârșirea unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului și respectă demnitatea umană.
(3) Solicitarea de a adopta o poziție inofensivă trebuie să fie adecvată pericolului pe care îl poate reprezenta persoana și să nu depășească nevoile reale pentru atingerea scopului intervenției. Se interzice solicitarea adoptării poziției șezut sau culcat în cazul femeilor cu semne vizibile de sarcină, persoanelor cu semne vizibile ale unei dizabilități și copiilor.
(4) În înțelesul legii, prin atac armat se înțelege atacul săvârșit de o persoană cu o armă de foc sau cu obiecte, dispozitive, substanțe sau animale ce pot pune în pericol viața, sănătatea ori integritatea corporală a persoanelor.
(5) Se prezumă intenția săvârșirii unei acțiuni violente îndreptate împotriva polițistului fapta persoanei de a se apropia de acesta după ce, în prealabil, a fost avertizată prin cuvintele: Poliția, stai! – Nu te apropia! ori de a nu se conforma solicitărilor prevăzute la alin. (1), referitoare la renunțarea temporară la mijloacele ce pot fi folosite pentru un atac armat, sau alin. (2).
În același timp, polițiștii trebuie să explice persoanei vizate de ce îi solicită să se legitimeze:
(1) Polițistul este îndreptățit să legitimeze și să stabilească identitatea persoanei numai în situația în care:
a) aceasta încalcă dispozițiile legale, ori există motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
b) există motive verosimile pentru a bănui că aceasta a fost prezentă la locul săvârșirii unei fapte ilegale ori are cunoștință despre faptă, autor sau despre bunurile având legătură cu fapta;
c) aceasta solicită sprijinul sau intervenția organelor de poliție ori când din cauza vârstei, stării de sănătate, dizabilității, consumului de alcool sau altor substanțe psihoactive ori a altor asemenea circumstanțe necesită sprijinul organelor abilitate;
d) descrierea acesteia corespunde unei persoane căutate potrivit legii, deține asupra sa bunuri sau se deplasează cu un vehicul, ambarcațiune ori aeronavă care corespunde descrierii unor bunuri sau mijloace de transport căutate potrivit legii;
e) aceasta desfășoară o activitate supusă, potrivit legii, unor autorizări, avize sau înregistrări ori este implicată într-o procedură legală în fața unei autorități sau instituții publice;
f) aceasta încearcă să pătrundă sau se află într-un spațiu în care accesul este controlat;
g) cu ocazia unor controale sau razii, efectuate în condițiile art. 31 alin. (1) lit. g);
h) există obligația legală de a se stabili identitatea acesteia.
Polițistul este îndreptățit să conducă o persoană la sediul poliției, atunci când:
a) Nu s-a putut stabili identitatea acesteia ori există motive verosimile pentru a bănui că identitatea declarată nu este reală sau documentele prezentate nu sunt veridice;
b) din cauza comportamentului, locului, momentului, circumstanțelor ori a bunurilor aflate asupra sa, creează motive verosimile pentru a bănui că pregătește sau a comis o faptă ilegală;
c) prin acțiunile sale periclitează viața, sănătatea sau integritatea corporală, a sa ori a altei persoane, sau ordinea publică;
d) luarea unor măsuri legale, pe loc, ar putea crea un pericol pentru aceasta sau pentru ordinea publică.
(2)Polițistul are obligația de a raporta șefului său ierarhic despre conducerea persoanei la sediul poliției, în cel mai scurt timp posibil de la momentul sosirii la sediu.
(3) Persoana este condusă la cea mai apropiată unitate de poliție la care se poate realiza identificarea sa, verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale.
(4) Verificarea situației de fapt și, după caz, luarea măsurilor legale față de persoana condusă la sediul poliției se realizează de îndată.
(5) Polițistul are obligația de a permite persoanei să părăsească, de îndată, sediul poliției după finalizarea activităților conform (4) sau a măsurile legale care se impun.
(6) Se interzice introducerea persoanei aflate în sediul poliției într-un centru de reținere și arestare preventivă.
(7) Dacă în cadrul verificărilor se constată existența unor indicii cu privire la săvârșirea unei infracțiuni, se procedează conform normelor de procedură penală. Dispozițiile alin. (5) și (6) nu se aplică în cazul în care s-a dispus reținerea ori arestarea preventivă.
Pe de altă parte, polițiștii sunt obligați să se prezinte atunci când interacționează cu persoanele.
Din 26 ianuarie 2020, „în exercitarea atribuțiilor de serviciu, polițistul este obligat să își facă, în prealabil, cunoscută calitatea, astfel:
a) dacă este în uniformă, prin prezentarea verbală a
numelui și prenumelui, precum și a unității de poliție din care face parte;
b) dacă este în ținută civilă, prin prezentarea datelor prevăzute la lit. a),
precum și a legitimației de serviciu sau a insignei.
Prin excepție de la prevederile alin. (1), atunci când siguranța polițistului sau rezultatul intervenției ar putea fi periclitate, polițistul își face cunoscută calitatea imediat ce acest lucru este posibil. În acest caz, intervenția polițistului se face prin anunțare: «Poliția!».”
Intră acum și în grupul de