Intră acum și în grupul de
Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM) prin Comitetul International ICOM pentru Muzee Regionale (ICOM-ICR) a decis să atribuie organizarea Conferinței mondiale ICOM-ICR din 2021 Muzeului Național al Bucovinei, a anunțat, joi, președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur.
El a spus că decizia desemnării Muzeului Național al Bucovinei a fost luată în urma unei proceduri laborioase în care muzeul sucevean a avut câștig de cauză în fața mai multor muzee din întreaga lume.
Președintele Flutur a arătat că Muzeul Național al Bucovinei este membru ICOM și partener asociat al European Museum Academy, instituție publică cu finanțare de la Consiliul Județean Suceava.
De asemenea, Muzeul Național al Bucovinei din Suceava este reprezentativ pentru Regiunea de Nord-Est și administrează, pe teritoriul județului Suceava, 13 obiective muzeale.
Flutur a amintit că două dintre aceste obiective muzeale, Cetatea de Scaun a Sucevei și Muzeul de Istorie, au beneficiat de finanțări europene fiind reabilitate, consolidate, modernizate și reamenajate, iar ca urmare muzeele au obținut zone pentru rezolvarea spațiilor tehnice şi anexelor necesare funcționării, dar şi deservirii publicului vizitator, zone de activități cu publicul, zone noi de expunere, zone pentru derularea activităților de educație muzeală.
El a subliniat că un alt obiectiv, Muzeul de Istorie din Siret, beneficiază din acest an de fonduri pentru reabilitare, modernizare și reamenajare urmând ca aici să fie prezentată istoria minorităților din Bucovina.
Președintele CJ Suceava a mai arătat că depozitele de patrimoniu ale Muzeului Național al Bucovinei adăpostesc peste 380.000 de obiecte şi obiective de patrimoniu cultural mobil şi imobil, iar în spațiile obiectivelor Muzeului Național al Bucovinei sunt organizate sau găzduite diverse evenimente proprii sau în colaborare.
Flutur a precizat că ICOM este organizația internațională a muzeelor şi a profesioniștilor din domeniul muzeelor, care se angajează să conserve şi să asigure continuitatea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural şi natural mondial, actual şi viitor, material şi imaterial.
Potrivit acestuia, Comitetul internațional pentru muzeele regionale ICOM-ICR, a fost creat în anii `60, cu misiunea promovării muzeelor regionale în ceea ce privește cultura, istoria, mediul, dezvoltarea socială și limba și de a dezvolta cooperarea internațională a muzeelor regionale.
„Este pentru prima dată când o conferința ICOM are loc în Romania. În anii trecuți această conferință a avut loc în Noua Zeelanda la Auckland, în Finlanda la Helsinki, în Italia la Milano, în Israel la Ierusalim, în Brazilia la Rio de Janeiro. Această desemnare reprezintă o recunoaștere internațională a Muzeului Național al Bucovinei, o apreciere deosebită a obiectivelor din județului Suceava. Este, în același timp, încă o bună oportunitate de a promova Bucovina, de data aceasta profesioniștilor din domeniul muzeelor din întreaga lume”, a spus Flutur.
El a prezentat și câteva dintre argumentele prezentate în susținerea candidaturii.
Astfel, unul dintre acestea este individualitatea Bucovinei și a județului Suceava care este relevată prin moștenirea culturală, prin monumentele sale religioase în piatră sau lemn, civilizația tradițională rezultată din conviețuirea interetnică care și-a pus amprenta asupra ocupațiilor, meșteșugurilor tradiționale, perpetuarea obiceiurilor locale.
Bucovina și-a conturat propria sa identitate culturală integrată în cea românească, îmbogățită de elementele culturii și civilizației populare, de la construcția caselor și a bisericilor din lemn, organizarea interioarelor cu mijloace de încălzit specifice zonelor geografice, mobilierul și țesăturile cu rol utilitar dar realizate cu un simt artistic deosebit, până la obiceiurile, ritualurile și ceremonialele vieții spirituale.
Totodată, în județul Suceava avem opt monumente care fac parte din patrimoniul UNESCO, iar patrimoniul cultural național este valorificat în muzeele existente în județul Suceava.
Mai mult, tradițiile din Bucovina sunt legate de ocupații, arhitectură populară, meșteșuguri, port popular, credințe și obiceiuri care s-au armonizat prin aportul românilor alături de germani, polonezi, evrei, ucraineni, huțuli ruși, armeni, italieni și alte etnii care s-au stabilit în regiune, iar așezările rurale, încă mai păstrează aerul arhaic al caselor, gospodăriilor și ulițelor.
În Bucovina încă se mai practică meseriile si meșteșugurile populare, de la prelucrarea lemnului brut până la sculptarea acestuia în forme și motive tradiționale, încă se mai încondeiază ouăle de Paști, încă se mai țes la războiul de țesut piese de port popular sau țesături de interior, iar încondeierea ouălor, ca meșteșug legat de sărbătorile pascale, a devenit în timp a Bucovinei.
Piesele de port care se remarcă prin registre decorative și coloristice pot fi admirate și astăzi în zonele rurale purtate mai ales în zilele de sărbătoare.
Dezvoltarea unei adevărate “civilizații a lemnului” a permis evoluția prelucrării lemnului de la materie primă la sculptura artistică, de la scopul strict utilitar la cel de artistic.
Totodată, s-a subliniat că Bucovina este un ținut unic, păstrător de valori spirituale și materiale specifice care oferă prin cadrul său natural nenumărate posibilități de recreere și odihna, iar prin cultura sa, cu aport spiritual considerabil.
Intră acum și în grupul de
