Imagini cu survolul efectuat deasupra Sucevei de avioanele Bazei Aeriene 95 Bacău, expuse la Aeroportul Suceava pentru marcarea a 100 de ani de la înființarea Centrului de Instrucţie al Aviaţiunii


Intră acum și în grupul de

Comandantul Bazei Aeriene 95 Bacău, Leonard Baraboi, a oferit Aeroportului Suceava imagini realizate în urma unui survor al trei avioane și a unui elicopter aparținând acestei baze aeriene pentru marcarea împlinirii a 100 de ani de la înființarea Centrului de Instrucție al Aviațiunii.

Directorul Aeroportului Suceava, Ioan Măriuța, a declarat, pentru News Bucovina, că în cursul lunii aprilie trei avioane și un elicopter ale Bazei Aeriene 95 Bacău au efectuat o misiune deasupra municipiului Suceava pentru a realiza fotografii aeriene care să fie folosite pentru marcarea împlinirii a 100 de ani de la înființarea Centrului de Instrucție al Aviațiunii.

El a arătat că o parte dintre aceste imagini preluate din avion au fost tipărite pe afișe de mari dimensiuni care au fost oferite de comandatul Bazei 95, Leonard Baboi, aeroportului sucevean.

„Am și montat aceste panouri pe aerogară pentru că marcăm împreună un moment important din istoria aviației din România”, a spus Ioan Măriuța.

Unitatea asupra căreia se pune anul acesta pecetea unui centenar, a fost înfiinţată pe 16 iunie 1920 pe aerodromul Tecuci, iniţial sub denumirea de Centrul de Instrucţie al Aviaţiunii, cu misiunea de a perfecţiona pregătirea personalului navigant, tehnic şi de alte specialităţi, necesar aviaţiei române.

În anul 1924, în urma unei reorganizări a aeronauticii, ia naştere Centrul de Instrucţie al Aeronauticii. După 1945, Centrul de Instrucţie al Aeronauticii a fost supus unor restructurări şi redislocări, funcţionând consecutiv în localităţile Mediaş, Tecuci, Buzău, după care în anul 1953, Centrul de Instrucţie al Aeronauticii este desfiinţat, sarcinile sale fiind preluate de alte instituţii de învăţământ.

Invazia Cehoslovaciei a declanşat impunerea unor măsuri pentru apărarea teritoriului, primele dintre acestea fiind luate în zona Moldovei prin înfiinţarea la Bacău a singurului aeroport militar din Moldova. Pe 21 august 1968, colonelul Aurel Niculescu, comandantul Aviaţiei Române, i-a înmânat comanda aerodromului, devenit atunci singurul aeroport militar din toată zona Moldovei, colonelului Ioan Puia, comandantul Centrului de Instrucţie al Piloţilor din Bacău.

La 1 decembrie 1968, pe aerodromul Bacău a renăscut  Centrul de Instrucţie al Aviaţiei după mai bine de un deceniu şi jumătate în care Bacăul nu a mai avut aerodrom militar, iar ecou pe drumul neamului, începând cu anul 1969, Centrul  de Instrucţie a participat nemijlocit la trecerea tinerilor piloţi pe avionul supersonic MiG şi la perfecţionarea pregătirii cadrelor Aviaţiei Militare pentru diferite funcţii şi specialităţi necesare acesteia, concomitent cu îndeplinirea misiunilor specifice unei unităţi de aviaţie.

În următorul an, 1969, aveau să ajungă la Bacău aeronavele MiG-21. Prin urmare, elevii care urmau să zboare cu supersonicul ajungeau mai întâi la Bacău unde îşi completau orele necesare zburând cu MiG-ul 15,după care făceau trecerea pe MiG-21.

În perioada 1969-1995, unitatea de la Bacău a asigurat trecerea pe avionul supersonic a unui număr de piloţi echivalent cu efectivele a peste 10 regimente de aviaţie şi a asigurat perfecţionarea pregătirii de specialitate a peste 5500 de militari din Aviaţia Militară.

În anul 1970, noul comandant de la Bacău era colonelul Moraru Gheorghe, iar locţiitorul comandantului unităţii devenise colonelul Puia Ioan, funcţie care avea să o ocupe până la ieşirea la pensie, în anul 1975. Acesta s-a ocupat special de pregatirea primului cosmonaut român, Dumitru Prunariu, pentru plecarea la Moscova (consemnat şi de Dumitru Prunariu în cartea sa ,,La 5 minute dupa Cosmos”).

La 31 octombrie 1974, primul avion de vânătoare cu reacţie românesc IAR-93, construit şi fabricat în România, în colaborare cu Iugoslavia, după al Doilea Război Mondial, pilotat de căpitan-comandorul Gheorghe Stănică a  efectuat primul său zbor pe aerodromul Bacău, la 14 mai 1981, iar nava sovietică SOIUZ 40, cu un echipaj româno-sovietic şi-a luat startul de pe aerodromul Baikonur, înscriindu-se pe o orbită cosmică circumterestră, epopeea spaţială a cosmonautului Dumitru Prunariu începând la Centrul de Instrucţie al Aviaţiei de la Bacău în anul 1977.

În perioada octombrie 1992- august 2003, în dotarea unităţii a intrat aeronava AN-2, cu rol de a executa misiuni de transport şi paraşutare.

La 25 august 1995, a apărut Baza 95 Aeriană de Aviaţie Vânătoare şi  Bombardament, destinată să asigure pregătirea şi ducerea acţiunilor de luptă ale Grupului 95 Aviaţie Vânătoare, iar din decembrie 1997 piloţii militari din Baza 95 Aeriană au fost primii care au executat trecerea pe MiG 21 Lancer, varianta modernizată a MiG 21, aeronavă ce execută şi în prezent Serviciul de Luptă Poliţie Aeriană în celelalte baze aeriene subordinate Statului Major al Forţelor Aeriene

La 1 mai 2001, în cadrul unui amplu proces de restructurare a Armatei României, Baza 95 Aeriană de Aviaţie Vânătoare şi Vânătoare Bombardament se transformă în Centrul 95 Trecere pe Avioane Supersonice, iar Grupul 95 Aviaţie Vânătoare se transformă într-o escadrilă de aviaţie vânătoare-bombardament şi o escadrilă de vânătoare în organica Centrului 95 Trecere pe Avioane Supersonice, iar la data de 1 iulie 2004 are loc transformarea Centrului 95 Trecere pe Avioane Supersonice în Baza 95 Aeriană. De asemenea, din mai 2001, în organigrama unităţii apar şi două escadrile de elicoptere, prin mutarea acestora de la Tecuci, având în dotare elicoptere IAR 316 Allouette şi IAR 330 Puma.

La 27 mai 2006,  unităţii militare i-a fost acordat Drapelul de Luptă, iar începând cu 1 decembrie 2006, Bazei 95 Aeriană i se conferă denumirea onorifică „Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu”. La 30 iulie 2009, locotenentul aviator Simona Măerean a executat pe aerodromul Bacău, un zbor în simplă comandă pe un avion MIG-21 Lancer, fiind prima femeie pilot pe supersonic din Armata României.

La 1 iulie 2010, ca urmare a procesului de transformare a Armatei României, Baza 95 Aeriană  a devenit Flotila 95 Aeriană ,,Erou Căpitan Aviator Alexandru Şerbănescu”, iar  Drapelul de luptă al unităţii a fost decorat cu Ordinul Virtutea Aeronautică în grad de cavaler”.

În iulie 2010, unitatea primeşte în dotare elicoptere de tip IAR 330 SOCAT, iar din februarie 2012, intră în dotarea bazei avioane IAR 99 Şoim.

La 1 decembrie 2013, se reînfiinţează Baza 95 Aeriană, prin reorganizarea Flotilei 95 Aeriană “Erou căpitan aviator Alexandru Şerbănescu”.

Baza 95 Aeriană participă la apărarea spaţiului aerian naţional în zona de responsabilitate, oferă sprijin aerian celorlalte categorii de forţe, contribuie la constituirea pachetelor de forţe dislocabile, asigură instrucţia avansată în zbor a piloţilor şi sprijină autorităţile publice centrale şi locale în situaţii de urgenţă.

Unitatea a participat cu succes la numeroase exerciţii şi misiuni naţionale şi internaţionale din care amintim: PLATINUM EAGLE 19.1 în perioada 11-22 martie 2019, FA-SIRETUL 19.8 cooperare cu  IJSU, GJM Bacău – 26 martie 2019, LUPII NEGRII 19.08.3 instrucţie în comun cu B 151 I – 05-12 aprilie 2019, SUMMIT UE – BRUXELLES – 9 mai 2019, JUNCTION STRIKE – 19 aprilie-21 iunie 2019, JUSTICE SWORD 19 – 12-14 iunie 2019, STEEL 2019 – 04-06 iunie 2019, RADU II 19 – 12 septembrie 2019, ZILELE NATO LA OSTRAVA 21-22 septembrie 2019, CONCORDIA 19 07-13 octombrie 2019, AFTER SHOCK 19.2 – Exerciţiu în comun cu detaşament CFOS – 20 octombrie -15 noiembrie 2019.

Baza 95 Aeriană a fost reprezentată cu succes în teatrele de operaţii din Afganistan, Mali, Bosnia şi Herţegovina şi Republica Democrată Congo.


Intră acum și în grupul de