PS Damaschin, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților și PS Calinic, episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, propunerile Mitropoliei Moldovei și Bucovinei pentru funcția de Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților

Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților, PS Damaschin Dorneanul și episcopul vicar al Arhiepiscopiei Iașilor, PS Calinic Botoșăneanul, sunt cele două propuneri de candidați care au fost discutate de Sf. Sinod Mitropolitan al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, potrivit unor surse participante.

Adunarea Eparhială a Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților a fost convocată, sâmbătă, la sediul Mitropoliei Moldovei și  Bucovinei pentru consultare cu Sinodul Mitropoliei în vederea definitivării listei de candidați care va fi transmisă Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române pentru alegerea Arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților.

În urma consultării, Sfântul Sinod al BOR va primi din partea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei cele două propuneri.

Părintele Damaschin (Ioan-Daniel) Luchian s-a născut în data de 24 iunie 1981 în comuna Dornești, judeţul Suceava, fiind cel de-al doilea copil al părinţilor Constantin şi Elena Luchian.

Formarea teologică a dobândit-o la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfântul Mitropolit Dosoftei” Suceava, apoi la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, secția Pastorală, fiind licențiat în urma susținerii lucrării Paternitate și filiație duhovnicească în Ortodoxie. Continuitate și înnoire, alcătuită sub coordonarea Pr. Prof. Dr. Ioan-Cristinel Teșu.

Între anii 2006-2008 a urmat cursuri postuniversitare de masterat în cadrul Facultăţii de Teologie „Patriarhul Justinian” din Bucureşti, secţia Doctrină şi Cultură, finalizate cu lucrarea de disertație Paternitate și filiație duhovnicească în scrisorile Sfinților Varsanufie și Ioan din Gaza, îndrumător Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă.

Din 2015 este doctorand al Facultății de Teologie „Andrei Șaguna” din Sibiu, cu o lucrare despre Dimensiunea mistagogică a Săptămânii Sfintelor Pătimiri. Elemente de antropologie teologică, sub coordonarea Arhid. Prof. Dr. Ioan I. Ică jr.

În anii 2009 și 2010 Părintele Damaschin Luchian a urmat cursuri de training manager proiecte cu finanțare externă, organizate de Asociația Profesională de Management Regional, Suceava, iar între 2014-2016 a urmat cursuri de formare de formatori, organizate de Centrul de Formare și Inovare al Fundației Varlaam, Iași și Institutul de Dezvoltare Personală, București.

În ceea ce privește ascultările pe care le-a avut în Biserică, părintele Damaschin a fost închinoviat la Mănăstirea Sihăstria Putnei în data de 19 iulie 2004, apoi tuns în monahism pe 18 decembrie 2005.

A fost hirotonit ierodiacon de către Preasfințitul Calinic Botoșăneanul în 25 martie 2006, după care, în 28 aprilie 2006 a fost hirotonit preot de către Înaltpreasfinţitul Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor.

Hirotesia întru protosinghel a avut loc în data de 9 noiembrie 2009, iar cea întru arhimandrit în 25 martie 2012.

În 23 iulie 2017, PS Damaschin fost hirotonit episcop după rânduiala liturgică.

Calinic Dumitriu s-a născut la data de 18 noiembrie 1957 în municipiul Iași, primind la botez numele de Constantin Dumitriu.

În anul 1980, după absolvirea liceului din Iași și satisfacerea stagiului militar, a intrat ca frate la Mănăstirea Putna. A fost tuns în monahism patru ani mai târziu (în 1984), primind numele Calinic. În perioada anilor 1985-1989 a urmat cursurile Facultății de Teologie Ortodoxă „Andrei Șaguna“ din Sibiu, luându-și licența cu lucrarea Parabolele lui Iisus de Joachim Jeremias. Această lucrare a fost tipărită ulterior la Editura Anastasia din București.

În 1986, 14 mai, a fost hirotonit diacon, în Catedrala Mitropolitană din Iaşi, de P. F. Teoctist, iar la 15 august, acelaşi an, la hramul Mănăstirii Putna, a fost hirotonit ieromonah pe seama aceleiaşi mănăstiri, tot de P. F. Sa.

În perioada sus amintită (1980-1989), la Mănăstirea Putna, a îndeplinit diferite ascultări, printre care: econom, muzeograf, slujitor, mare eclesiarh ş.a.

În 1990, luna octombrie, a fost numit, de către I. P. S. Daniel, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, stareţ al Mănăstirii Râşca.

În 1991, 25 ianuarie, la propunerea I.P.S. Mitropolit Daniel, a fost ales, de către Sfântul Sinod, episcop-vicar al Arhiepiscopiei Iaşilor.

În 1991, 25 martie, a fost hirotonit întru arhiereu în Catedrala Mitropolitană de: I.P.S. Daniel, I. P. S. Pimen, P.S. Eftimie. Au mai fost prezenţi şi alţi ierarhi.

În perioada 1992-1995 a frecventat, în regim privat, cursurile Facultăţii de Medicină din cadrul Academiei Mihăilene.

În perioada 1994-1998 a frecventat cursurile Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii „Petre Andrei” – Iaşi, având ca lucrare de licenţă, la catedra de Drept internaţional,: „Aspecte de drept comparat, comunitar şi internaţional privind transplantul de organe”, conducător ştiinţific fiindu-i Prof. univ. Dr. Constantin Andronovici.

În perioada 1996-1998 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Istoria Filosofiei, catedra: Istoria Filozofiei şi Axiologiei, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi, cu tema: „Tanatologia în proiecţiile sale teologice şi filosofice”, sub îndrumarea Prof. univ. Dr. Petre Dumitrescu.

Lucrarea a fost susţinută la 14 mai 1998, obţinând titlul de Doctor în Filosofie, specializarea Istoria Filosofiei, cu calificativul maxim.

În perioada 2000-2004 a frecventat cursurile de doctorat, specializarea Epistemologie şi filozofia ştiinţei, catedra: Logică şi filosofie sistematică „Petre Botezatu”, Facultatea de Filosofie din cadrul Universităţii Alexandru Ioan Cuza, cu tema „Logica Trinităţii”, sub îndrumarea Acad. prof. univ. dr. Teodor Dima.

Lucrarea a fost susţinută public la 28 decembrie 2004, obţinând titlul de Doctor în Filosofie, specializarea Epistemologie şi filozofia ştiinţei, cu calificativul maxim.

Potrivit Statutului BOR, alegerea de Patriarh al României, mitropolit, arhiepiscop și episcop eparhiot se face, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, după consultarea clerului și mirenilor din organismele bisericești, în termen de cel mult 60 de zile de la vacantarea scaunului respectiv sau de la înființarea unei noi eparhii.

Statutul BOR stabilește că în vederea întocmirii listei de candidați eligibili pentru ocuparea scaunelor vacante de mitropoliți, arhiepiscopi și episcopi eparhioți, niciun ierarh eparhiot nu poate fi desemnat candidat pentru alegere la o altă eparhie, într-o perioadă mai scurtă de 7 ani de la data întronizării în eparhia pe care o păstorește, nici dacă are vârsta peste 70 de ani, nici nu poate trece la o eparhie de același rang.

„Eventuala excepție la întocmirea listelor de candidați eligibili, motivată doar de apărarea credinței ortodoxe și de situații de urgență misionară la eparhiile din țară și din afara granițelor țării, se aprobă, prin vot secret, de către Sfântul Sinod, cu două treimi din voturile valide, îndată după vacantarea unei eparhii sau înființarea uneia”, se arată în document. În ceea ce privește alegerea arhiepiscopului sunt eligibili episcopii eparhioți, episcopii-vicari patriarhali, episcopii-vicari și arhiereii-vicari, care au vârsta cuprinsă între minimum 35 de ani și cel mult 70 de ani, sunt doctori sau licențiați în teologie și s-au distins prin dragoste față de Dumnezeu și Biserică, viață curată, cultură teologică, demnitate eclesială, zel misionar și simț gospodăresc.

Lista ierarhilor eligibili se întocmește de către Cancelaria Sfântului Sinod se aprobă și se comunică de către Patriarhul României mitropoliei în care se află eparhia vacantă, iar nerespectarea acestei liste duce la anularea de către Sfântul Sinod a propunerii Sinodului mitropolitan.

Pentru alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot, Sinodul mitropolitan, prezidat de mitropolitul locului, stabilește, prin consultare deschisă urmată de vot secret consultativ, în ordinea dipticelor sau a rangurilor bisericești, o listă de doi candidați, ierarhi eligibili sau alte persoane care întrunesc condițiile prevăzute, cu motivarea fiecărei propuneri.

Secretarul Sinodului mitropolitan este episcopul-vicar sau arhiereul-vicar cu cea mai nouă hirotonie, care nu se află pe lista ierarhilor eligibili. În situația neîntrunirii acestei condiții, secretarul ședinței este desemnat episcopul eparhiot cu cea mai nouă hirotonie, care nu se află pe lista ierarhilor eligibili.

După consultarea prevăzută la alineatul precedent, Sinodul mitropolitan se consultă, într-o ședință specială, cu membrii Adunării eparhiale ai eparhiei vacante, la care participă un decan și un director de la instituțiile de învățământ teologic din cuprinsul eparhiei, desemnați de mitropolit. Consultarea are loc la sediul mitropoliei, la data stabilită de mitropolit în acord cu ierarhii din mitropolia respectivă, informând despre aceasta pe Patriarhul României.

 În numele și pe baza listei stabilite de Sinodul mitropolitan, în cadrul consultării deschise cu Adunarea eparhială și cu delegații de drept, mitropolitul expune cerințele pastorale ale eparhiei vacante și prezintă lista celor doi candidați eligibili care au obținut cele mai multe voturi în cadrul consultării din Sinodul mitropolitan, apoi solicită opinia Adunării eparhiale și a delegaților de drept privind menținerea listei cuprinzând numele celor doi candidați sau completarea ei motivată cu încă un candidat dintre ierarhii eligibili.

Dacă votul deschis al Adunării eparhiale și al delegaților de drept este pozitiv, adică jumătate plus unu din voturile valide, se va trece la votarea secretă pentru a se obține încă un candidat din lista candidaților eligibili, iar fiecare votant va propune doar un nume din lista candidaților eligibili;

În cadrul votării secrete consultative se exprimă prin vot numai membrii Adunării eparhiale și delegații de drept participanți la ședința specială. Numele candidatului care a obținut jumătate plus unu din voturile valide, după una sau mai multe votări, este adăugat la lista întocmită de Sinodul mitropolitan.

Lista întocmită de Sinodul mitropolitan, completată în urma consultării, este înaintată Sfântului Sinod cu proces-verbal.

Sfântul Sinod, primind lista candidaților eligibili, în ordinea dipticelor și a rangurilor bisericești, examinează motivarea fiecărei propuneri de candidați, în vederea confirmării. În cazul în care, în urma discuțiilor, se consideră necesar, prin vot deschis, cu jumătate plus unu din voturile valide, Sfântul Sinod dispune completarea listei cu încă un candidat eligibil dintre cei care întrunesc condițiile prevăzute.

În cazul candidaților înscriși pe listă, care nu sunt arhierei, înaintea alegerii, Sfântul Sinod dispune cercetarea lor canonică privind: canoanele care se referă la demnitatea și activitatea arhierească, prevederile statutare referitoare la atribuțiile Sfântului Sinod, atribuțiile ierarhilor eparhioți, atribuțiile episcopilor-vicari patriarhali, episcopilor-vicari și arhiereilor-vicari, prioritățile pastorale și misionare ale Bisericii Ortodoxe Române și principalele activități aflate în desfășurare în Biserică.

Lucrările Sfântului Sinod pentru alegerea arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot sunt deschise și închise de către Patriarhul României și sunt prezidate de către mitropolitul locului. În caz de absență motivată sau vacanță a scaunului mitropolitan, alegerea este prezidată de Patriarhul României.

În vederea alegerii arhiepiscopului sau a episcopului eparhiot de către Sfântul Sinod, pe buletinul de vot se înscriu, în ordinea dipticelor și a rangurilor bisericești, numele celor 2, 3 sau 4 candidați propuși prin vot secret consultativ de Sinodul mitropolitan, de clericii și mirenii participanți la consultare, precum și de către Sfântul Sinod.

Arhiepiscop sau episcop eparhiot ales devine candidatul care a obținut jumătate plus unu din totalul voturilor valide. Dacă niciunul dintre candidați nu a întrunit numărul necesar de voturi, se organizează o nouă votare, la care participă primii 2 candidați care au întrunit cel mai mare număr de voturi. Este ales cel care a întrunit jumătate plus unu din totalul voturilor valide. În caz de paritate, decid sorții.

Rezultatul alegerii se consemnează într-un proces-verbal la care se anexează buletinele voturilor exprimate. Președintele anunță solemn numele celui ales, după care predă conducerea ședinței Patriarhului României.