Flutur anunță că mai multe rute cultural turistice din Bucovina au fost incluse în Programul de Rute Culturale Certificate de Consiliul Europei: Punem astfel în valoare autenticitatea Bucovinei

 Președintele Consiliul Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a anunțat, vineri, că mai multe rute cultural-turistice  din Bucovina au fost certificate de Consiliul Europei.

El a precizat că CJ Suceava a dezvoltat pe plan local o serie de rute cultural turistice în vederea promovării și dezvoltării turismului în județul Suceava.

„Pentru patru dintre aceste rute cultural turistice am depus documentația de recunoaștere și includere în Programul de Rute Culturale Certificate de Consiliul Europei. Pentru una dintre rute, documentația a fost făcută în parteneriat cu Județul Botoșani”, a spus Flutur.

El a menționat că, recent, Serviciul Relații Internaționale și Afaceri Europene în Domeniul Turismului din cadrul Ministerului Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, ca membru al Acordului Parțial Extins privind Rutele Culturale Certificate de Consiliul Europei, a confirmat recunoașterea pentru rutele Drumul Huțulilor în Bucovina, Civilizația Lemnului în Bucovina, Drumul Ouălor Încondeiate în Bucovinașipentru ruta Pe urmele geniilor George Enescu și Ciprian Porumbescu, realizată în colaborare cu Consiliul Județean Botoșani.

„Punem astfel în valoare autenticitatea Bucovinei, a județului Suceava și cinstim ceea ce au făcut înaintaşii noştri. Aceste rute culturale vor fi un argument în plus pentru proiectul cu finanțare europeană de dezvoltare turstică a județului Suceava ce prevede înființarea Stațiunii Bucovina”, a declarat Gheorghe Flutur.

O scurta prezentare a celor patru rute.

Adresată celor care își doresc să descopere o etnie aparte a Bucovinei, cu tot ceea ce o individualizează, ruta cultural turistică Drumul Huțulilor în Bucovina promovează specificul și moștenirea culturală a huțulilor. Oameni ai munților, călăreți îndemânatici, vânători neîntrecuți, buni crescători de vite și cu abilități deosebite în creșterea cailor, au impus chiar o rasă renumită de cai, ce le poartă numele – caii huțuli. Aproape de pădure și de Dumnezeu, această etnie își păstrează tradițiile și obiceiurile, ocupațiile și meșteșugurile, muzica, dansurile și poveștile.

Pornind din Vatra Moldoviței, unde se vizitează monumentul UNESCO Mănăstirea Moldovița, ruta culturală include numeroase atracții turistice, precum: Pasul Ciumârna (Pasul Palma), Muzeul Ouălor „Lucia Condrea”, Mocănița „Huțulca” și Rezervația Forestieră „Codrul Secular Loben” din Moldovița, Atelierul de încondeiere Ouă – Elena Torac și Colecția Etnografică Paul Torac  din Brodina, Atelierul de Încondeiere Ouă (Casa Zinici) din Izvoarele Sucevei, Herghelia Lucina și Rezervația naturală „Cheile Lucavei” din comuna Moldova-Sulița, Rezervația naturală „Răchitișul Mare” de pe versantul estic al Obcinei Mestecăniș (în comuna Breaza) și Rezervația geologică „Piatra Țibăului” de la poalele Obcinei Mestecăniș (în comuna Cârlibaba).

Ruta cultural turistică Civilizația lemnului în Bucovinaurmărește promovarea valorilor culturale ale civilizației lemnului din această regiune, prelucrarea lemnului fiind principala ocupație a locuitorilor din zona de munte a județului Suceava, județul cu cea mai mare suprafață împădurită din țară.

De la obiectivele culturale din lemn, religioase sau laice, componente ale patrimoniului național sau local, la obiectele de uz casnic realizate din lemn, continuând cu arta prelucrării lemnului în atelierele meșteșugărești, trecând prin modalitățile tradiționale și autentice de transport a lemnului – cu pluta pe râul Bistrița și cu mocănița pe valea Argelului – și ajungând în pădurile seculare, locul unde acesta a crescut și a fost exploatat, ruta relevă un adevărat cult al lemnului, oferind turistului o experiență unică, inedită și autentică.  

Ruta culturală are ca punct de plecare municipiul Suceava, unde se vizitează Muzeul Satului Bucovinean și muzeul etnografic Hanul Domnesc. Se continuă cu Atelierul meșteșugăresc Florin Cramariuc din Șcheia, Biserica de lemn „Sfântul Dumitru” (Biserica Veche) din Adâncata, Rezervația forestieră „Pădurea de fagi de la Dragomirna” din Dragomirna, Muzeul Etnografic „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți, Casa muzeu „George Muntean” din Bilca, Biserica de lemn „Intrarea Maicii Domnului în Biserică” din Putna, Mocănița „Huțulca” din Moldovița, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama, Rezervația Forestieră „Codrul Secular Slătioara” de peversantul estic al masivului Rarău, Biserica de lemn „Nașterea Maicii Domnului”, Muzeul Arta Lemnului și Muzeul Lingurilor de Lemn „Ioan Țugui” din Câmpulung Moldovenesc, Muzeul Etnografic din Fundu Moldovei, Biserica de lemn „Sf. Nicolae” din satul Colacu, Herghelia Lucina din Moldova-Sulița, Rezervația Forestieră „Codrul Secular Giumalău” de pe versantul vestic al masivului Giumalău, Muzeul Etnografic din Ciocănești, Muzeul Etnografic din Vatra Dornei, Centrul de Vizitare al Parcului Național Călimani din Șaru Dornei și Tinovul Mare din Poiana Stampei.

Drumul Ouălor Încondeiate în Bucovina se constituie într-o incursiune în fascinanta lume a încondeierii sau închistririi ouălor, unul dintre cele mai răspândite meșteșuguri din regiune. Meșteșugul se practică pe tot parcursul anului, dar mai ales în Postul Paștelui, când femeile golesc ouăle de conținut, le tratează așa cum numai ele știu și le decorează cu culori și simboluri străvechi, diferite de la o zonă la alta. Prin măiestria combinării motivelor tradiționale și îmbinarea culorilor, dar și ca urmare a influențelor transculturale ale populației huțule, meșteșugul a devenit în timp o adevărată artă. Cele mai frumoase ouă încondeiate/închistrite, dar și tehnicile prin care acestea se realizează, pot fi admirate pe parcursul întregii rute.

Pornind din municipiul Suceava, unde se vizitează muzeul etnografic Hanul Domnesc și Muzeul Satului Bucovinean, ruta culturală include următoarele obiective: Atelierul de Ouă pictate în stil bizantin din Rădăuți, Atelierul de Ceramică Neagră din Marginea, Atelierul de Încondeiere Ouă – Elena Torac și Colecția Etnografică Paul Torac dinBrodina, Atelierul de Încondeiere Ouă (Casa Zinici) din Izvoarele Sucevei, Muzeul Etnografic și Muzeul Național al Ouălor Încondeiate din Ciocănești, Muzeul Ouălor „Lucia Condrea” din Moldovița și Muzeul Oului din Vama.

Ruta cultural turistică Pe urmele geniilor George Enescu – Ciprian Porumbescu, realizată în colaborare cu Consiliul Județean Botoșani, include obiective turistice din județele Botoșani și Suceava, care vorbesc despre viața și activitatea a doi renumiți compozitori români, George Enescu și Ciprian Porumbescu, care au lăsat în urma lor opere nemuritoare, cântate și astăzi pe tot globul. 

            Având ca punct de plecare oricare dintre cele două județe, ruta cuprinde următoarele atracții cultural turistice din județul Suceava: Casa „Ciprian Porumbescu”, Cetatea de Scaun a Sucevei, Muzeul Satului Bucovinean, Muzeul de Istorie și Mănăstirea „Sf. Ioan cel Nou” din municipiul Suceava, Casa Memorială „Ciprian Porumbescu” și Muzeul „Ciprian Porumbescu” din localitatea cu același nume.

            Pe teritoriul județului Botoșani, obiectivele turistice incluse în cadrul rutei sunt: Casa muzeală „Ștefan Luchian”, Centrul Istoric, Galeriile de Artă „Ștefan Luchian”, Casa Ventura din municipiul Botoșani, Casa Memorială „Mihai Eminescu” din Ipotești (comuna Mihai Eminescu), Muzeul Memorial „George Enescu” din Dorohoi, Casa Memorială „George Enescu” din Liveni (comuna George Enescu).