Intră acum și în grupul de
În judeţul Suceava există 64 de localităţi vulnerabile la poluarea cu nitraţi, cunoscute de Sistemul de Gospodărire a Apelor. Potrivit directorului coordonator, Ioan Ungureanu, una dintre cauze se referă la faptul că în zonele respective nu au fost amenajate platforme comune de depozitare şi stocare a gunoiului de grajd şi dejecţiilor lichide, la nivelul gospodăriilor micilor producători agricoli existând, de asemenea, foarte puţine astfel de amenajări individuale.
Ioan Ungureanu precizează că gradul mare de vulnerabilitate la infestarea cu nitraţi este şi urmare a netratării apelor uzate menajere, acestea, deversate la întâmplare, infiltrându-se în pânza freatică. „Alte cauze se referă la infiltraţiile de ape uzate provenite de la bazine vidanjabile neetanşe şi existenţa unui număr mare de closete de tip uscat”, menţionează şeful Sistemului de Gospodărire a Apelor Suceava.
În judeţ, conform datelor Comisariatului Judeţean al Gărzii de Mediu, 17 administraţii locale aplică măsuri de prevenire a intoxicării populaţiei cu nitriţi. Respectivele măsuri sunt impuse de Directiva nr. 91 a Consiliului Europei privind combaterea infestării apelor de suprafaţă şi pânzei freatice cu compuşi ai azotului.
Respectivele primării trebuie să aplice planuri de reducerea a impactului substanţelor chimice remanente în sol încă de pe vremea agriculturii socialiste.
În judeţul Suceava problematica amintită a devenit deosebit de actuală în momentul în care au fost semnalate frecvente intoxicaţii acute şi cronice la copiii mici care au consumat produse alimentare de origine vegetală şi apă cu conţinut crescut de nitriţi şi nitraţi. Implicaţiile toxicologice ale acestor substanţe chimice au devenit şi mai complexe în urma evidenţierii efectului cumulativ al nitraţilor şi al posibilităţii formării nitrozaminelor cancerigene.
Numită „boala albastră de fântână” poate fi fatală pentru bebeluşi. Nitriţii sunt nişte substanţe rezultate în urma descompunerii în apă a nitraţilor. Creşterea concentraţiilor de nitraţi în apa de fântână este cauzată, în primul rând, de lipsa de igienă. Pericolul infestării apei cu această substanţă este foarte mare atunci când latrinele se află la numai patru-cinci metri adâncime şi la o distanţă mult prea mică de fântâni. Un alt motiv îl poate constitui fertilizarea solului cu îngrăşăminte azotate şi cu bălegar. Nitriţii nu se distrug prin fierbere, ci, mai mult, se concentrează. Mamele care prepară lapte praf pentru bebeluşi trebuie să folosească apă plată sau să caute fântâni „curate”, altfel copilaşii riscă să moară.
În fiecare an, Direcţia de Sănătate Publică Suceava efectuează analize după ce prelevează proba din fântâni, în zonele de risc şi avertizează populaţia asupra riscului.
Intră acum și în grupul de
