Intră acum și în grupul de
„La acest moment, Ministerul Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Tratate nu deţine elemente legate de cazul dublului asasinat de la Siret, iar din verificările în baza de date, nu au rezultat cereri de cooperare judiciară cu statul Ucraina care să se circumscrie ca situaţie de fapt acestui caz”, a precizat vineri după-amiază, Biroul mass-media al Ministerului Justiţiei. Unul dintre cei doi suspecţi ai dublului asasinat de la Siret, de la mijlocul lunii februarie a.c., a fost identificat şi a ajuns după gratii, fiind chiar individul care le-a împuşcat în cap pe Carmen Hriţcu, de 39 de ani şi pe fetiţa acesteia, Raluca, de 6 ani.
Acesta se numeşte Leonid Zaporojneţ, are 51 de ani, este din regiunea Cernăuţi şi a fost arestat de autorităţile ucrainene la începutul acestei săptămâni.
Cum între Ucraina şi România nu există un acord de extrădare, singura cale ca Zaporojneţ să fie arestat la noi era aceea ca ucraineanul să se reîntoarcă în judeţul Suceava.
În tot acest timp, anchetatorii suceveni au avut sprijinul nemijlocit al poliţiştilor şi procurorilor ucraineni, iar Zaporojneţ a fost monitorizat 24 de ore din 24.
Zilele trecute, el a fost reţinut şi, ulterior, arestat de ucraineni, însă nu pentru dublul asasinat de la Siret, ci pentru alte infracţiuni, mult mai mărunte, comise pe raza Cernăuţi-ului.
Pe de altă parte Ministerul Justiţiei a precizat vineri că a făcut verificări în baza de date, şi nu există cereri de cooperare judiciară cu statul Ucraina care să se circumscrie ca situaţie de fapt acestui caz.
„Faţă de solicitările mass-media privind situaţia în care un cetăţean străin este acuzat de comiterea unei fapte cu caracter penal pe teritoriul României şi, ulterior, este reţinut pe teritoriul statului al cărui cetăţean este, precum şi faţă de cazul dublului asasinat din oraşul Siret, judeţul Suceava, Ministerul Justiţiei face următoarele precizări:
În situaţia în care persoanele în cauză se află pe teritoriul altui stat, autorităţile judiciare române care instrumentează cauza pot solicita autorităţilor străine audierea acestora, precum şi obţinerea altor mijloace de proba necesare anchetei instrumentate de Parchet, pe cale de comisie rogatorie internaţională. Solicitările se pot adresa fie în baza unui tratat bilateral, fie, în lipsa acestuia, în temeiul Convenţiei europene de asistenţă judiciară în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959, daca statul respectiv este semnatar al acestui document internaţional . În baza Convenţiei europene, autorităţile române au posibilitatea să fie prezente la audieri. Acest regim se aplică şi în relaţiile dintre România şi Ucraina, dat fiind ca in acest caz nu există cadru juridic bilateral în domeniul asistenţei judiciare în materie penală.
În ceea ce priveşte instituţia extrădării, între România şi Ucraina se aplică Convenţia europeană de extrădare, încheiată la Paris la 13 decembrie 1957. Potrivit declaraţiei pe care Ucraina a făcut-o la art. 6 din această Convenţie, cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, cetăţenii ucraineni nu sunt extrădaţi din Ucraina.
Cu toate acestea, Ucraina, în calitate de stat care nu-şi extrădează proprii cetăţeni, are obligaţia ca, la cererea părţii solicitante, să supună cauza autorităţilor sale competente, astfel încât să se poată exercita urmărirea penală. În acest scop, dosarele, informaţiile şi obiectele privind infracţiunea se vor transmite gratuit prin intermediul ministerelor justiţiei.
La acest moment Ministerul Justiţiei – Direcţia Drept Internaţional şi Tratate nu deţine elemente legate de cazul dublului asasinat de la Siret, iar din verificările în baza de date, nu au rezultat cereri de cooperare judiciară cu statul Ucraina care să se circumscrie ca situaţie de fapt acestui caz” se arată în comunicatul MJ.
Intră acum și în grupul de
