Critici dure față de intenția Guvernului a de acorda împrumuturi nerambursabile tinerilor care învață în străinătate: Atractivitatea României pentru tinerii români care ajung în străinătate se construiește prin creșterea calității vieții și prin facilități pentru integrarea pe piața muncii

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR), Consiliul Național al Elevilor (CNE) și Consiliul Tineretului din România (CTR) critică atitudinea Guvernului de a lansa în spațiul public „soluții miraculoase” nefundamentate,  abandonate în discursul european al politicilor educaționale. fără o cercetare reală a nevoilor din sistem și fără o imagine de ansamblu asupra fenomenului migrației tinerilor.

Am aflat cu surprindere faptul că Guvernul României ia în calcul „un proiect prin care să sprijine tinerii care vor să studieze în străinătate, care vor putea primi un sprijin financiar din partea statului”. Mai exact, inițiativa vizează acordarea de împrumuturi pentru tinerii care vor să studieze în străinătate, cu scutirea de la obligația de a restitui împrumutul în ipoteza în care se întorc în țară.

Indiferent de ce scop ar viza măsura, soluția nu este aceasta. Dacă dorința este de a sprijini tinerii care studiază în străinătate, o soluție ar fi consolidarea sistemului existent de burse de studii. Dacă intenția este de a diminua fenomenul de braindrain, creșterea atractivității României nu se realizează prin condiționarea iertării de o datorie pentru tinerii care se întorc în România. Dacă măsura urmărește creșterea internaționalizării învățământului superior și asigurarea experienței și perspectivei europene a studenților, ar trebui urmărite promovarea mobilităților, inclusiv prin granturi suplimentare, și finanțarea internaționalizării învățământului românesc. În orice caz, un sistem de împrumuturi într-un spațiu fiscal diferit pare total deconectat de la subfinanțarea cronică a sistemului de învățământ românesc, așteptând între timp și soluțiile pentru creșterea finanțării educaței la 6% din PIB.

În contextul în care, printre alte statistici dezastruoase, România este pe penultimul loc în Uniunea Europeană în materia cheltuielilor publice pe student raportat la standardul puterii de cumpărare și la coada clasamentul european, la mare distanță de media europeană în ceea ce privește proporția absolvenților de învățământ superior din România, ne frapează ocolirea acestor probleme arzătoare ale echității sistemului de învățământ, prioritate asumată de România la nivel european, care necesită abordări complexe, integrate și sistemice, în favoarea unor discuții depărtate de agenda europeană.

Amintim Guvernului că a implementat un sistem care promovează bursele de studii pentru tinerii care doresc să studieze în străinătate, sistem care poate fi consolidat în raport cu nevoile și prioritățile strategice ale României în materia educației, după stabilirea unei strategii clare a obiectivelor de finanțare. Considerăm, de asemenea, că în concordanță cu principiile Spațiului European al Învățământului Superior, România trebuie să încurajeze mobilitatea studenților într-un spațiu comun al educației, inclusiv prin granturi suplimentare pentru mobilități temporare. Tocmai de aceea, în spiritul internaționalizării învățământului superior, o soluție reală ar fi creșterea bugetului acordat mobilităților studențești și asumarea unor ținte ambițioase pentru numărul de studenți care să participe în mobilități.

Respingem faptul că o variantă pentru a încuraja studiile în străinătate și, ulterior, revenirea în țară a absolvenților este acordarea unor împrumuturi care ar fi iertate dacă absolventul se întoarce în România. Această propunere nu poate decât să demonstreze lipsa unei strategii clare și asumate pentru diminuarea exodului creierelor, dacă în final ajungem la concluzia „îi punem să plătească dacă nu se întorc”.

Atractivitatea României pentru tinerii români care ajung în străinătate se construiește prin creșterea calității vieții în general, și pentru tineri în special, precum și prin facilități pentru integrarea pe piața muncii, pentru cercetare în România șamd. În acest sens, credem că statul român trebuie să încurajeze politici pentru tineret coerente, în acord cu nevoile acestora, pe care le putem identifica și în Rezoluția Tinerilor.

În privința eficienței propunerii, semnalăm constrângerile legislative pe care le-ar întâmpina statul român pentru restituirea unor împrumuturi acordate unor cetățeni cu domiciliul în alte state, din perspectiva recuperării sumelor.

„Ne este foarte greu să vedem cum o asemenea abordare poate construi încrederea tinerilor în Guvern. În încercarea de a convinge tinerii care pleacă la studii în străinătate să se întoarcă în România, soluția este să îi împrumuți ca mai apoi să condiționezi iertarea de datorie de întoarcerea în țară? Ignorând asta, ignorând pe deasupra și existența unui sistem de a promovare a burselor de studii în străinătate, neadresat în propunere, așteptăm strategiile pentru creșterea atractivității universităților din România sau pentru a îmbunătăți statisticile dezastruoase privind bunăstarea studenților” a declarat Horia-Șerban ONIȚA, președinte ANOSR.

„Observăm faptul că autoritățile centrale continuă să ignore în mod evident realitatea cu care tinerii se confruntă în România. Nu poți propune ca soluție de „stopare a exodului creierelor” elemente de condiționalitate, având în vedere lipsa unor măsuri coerente prin care tânărul să se simtă respectat și încurajat să își întemeieze în România o carieră profesională. Pe de altă parte, atragem atenția asupra faptului că este important ca orice inițiativă care are ca beneficiar tânărul să fie atent comunicată și dezbătută cu reprezentanții tinerilor, asigurând o perspectivă de ansamblu asupra atât asupra efectelor unei propuneri, cât și asupra celor mai bune metode de adresare a unor nevoi.” a declarat Gabriel CARNARIU, președinte CTR.

„În ultimii ani, numărul absolvenților de liceu care au ales să studieze în străinătate a crescut semnificativ. E nevoie, așadar, de măsuri care să încetinească acest fenomen, însă nu cred că măsura propusă de către Guvern, fără a consulta reprezentanții tinerilor, reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung. Noi credem în oprirea graduală a fenomenului „exodului creierelor”, prin creșterea calității învățământului din România, atât la nivel preuniversitar, cât și la nivel superior. Doar în acest fel vom putea vorbi despre măsuri în beneficiul tinerilor, menite să le ofere acestora un viitor stabil și predictibil în țară.”, a declarat Rareș VOICU, președinte CNE.