Protocol de colaborare între Institutul Național al Patrimoniului și Universitatea Suceava semnat în prezența ministrului Culturii ce are ca obiectiv datarea și verificarea stării lemnului din diferite construcții de patrimoniu și din clădiri aparținând fondului construit istoric


Intră acum și în grupul de

Ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, a participat, joi,  la semnarea protocolului de colaborare între Institutul Național al Patrimoniului și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava.

La cermonia semnării acestui protocol semnat de dr. Irina Iamandescu, director adjunct al Institutului Național al Patrimoniului și rectorul USV, dr. ing. Ciprian Palaghianu, decanul Facultății de Silvicultură și dr. ing. Cătălin Roibu.

Protocolul semnat între Institutul Național al Patrimoniului și USV are ca obiectiv datarea și verificarea stării lemnului din diferite construcții de patrimoniu și din clădiri aparținând fondului construit istoric.

Facultatea de Silvicultură dispune de cel mai performant laborator din țară și unul dintre cele mai bune din Europa, iar datele obținute vor contribui semnificativ la viitoarele proiecte de cercetare și la progresele se pot obține în domeniile restaurării și reabilitării.

„Noi, sucevenii, ne mândrim cu bisericile de lemn din Bucovina, iar astăzi am încredere că am putut contribui la protejarea acestora!”, a transmis ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu.

Protocolul vizează colaborarea pentru pregătirea și implementarea de proiecte de cercetare aplicată în domeniul monumentelor și clădirilor istorice care au structură din lemn sau cuprind componente și subansambluri structurale din lemn (ex. planșee, șarpante). Aceste proiecte au drept scop realizarea unor intervenții model de restaurare și elaborarea de materiale din categoria metodologii, norme și ghiduri, referitoare la intervențiile de protejare a arhitecturii istorice de lemn din România.

Obiectivele colaborării între Institutul Național al Patrimoniului și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava sunt:

a) dezvoltarea unor proiecte de cercetare a monumentelor istorice cu structură din lemn sau cu elemente și subansambluri structurale din lemn;

b) constituirea unei baze de date gestionate în comun de către parteneri, publicată online, cuprinzând rezultatele cercetărilor: datări, serii cronologice pentru dendrocronologie, rezultate privind rezistența materialelor lemnoase și privind mecanismele de degradare;

c) elaborarea, în cadrul colaborării, de metodologii, norme și ghiduri de intervenție pentru arhitectura istorică din lemn;

d) promovarea rezultatelor colaborării ca exemplu de bună practică în domeniul protejării patrimoniului arhitectural.


Intră acum și în grupul de