Intră acum și în grupul de
Prorectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, prof. univ. dr. Mihai Dimian, a făcut o analiză succintă pe baza datelor făcute publice privind Planul Național de Redresare și Reziliență, arătând că prin acest plan România, din suma alocată, 37 la sută din fonduri vor fi pentru proiecte pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, reprezentând aproximativ valoarea granturilor primite, astfel încât restul proiectelor vor fi finanțate din împrumuturi.
Universitarul sucevean a explicat că România are alocaţi (iniţial) 13,2 miliarde de euro în granturi, iar atunci când s-a mers cu propunerea de 42 de miliarde de euro, se solicită în fapt, împrumuturi de 28,8 miliarde de euro.
„În condiţiile în care am crescut masiv datoria publică a României în perioada pandemiei, ajungând la aproximativ 50% din PIB, cred că ar fi trebuit şi ar trebui să fim mult mai precauţi atunci când ne aruncăm la astfel de împrumuturi masive. Chiar şi suma rămasă după această ajustare a PNRR de la 42 la 29,2 miliarde (de 16 miliarde de euro în împrumuturi) este una destul de mare pentru România”, a menționat Mihai Dimian.
El a subliniat că Polonia a solicitat cei 23,9 miliarde de euro în granturi , cu puțin peste alocarea iniţială de 22.1 miliarde, dar doar 12,1 miliarde de euro în împrumuturi.
Prof. univ. dr. Mihai Dimian a adăugat că al doilea aspect este cerinţa ca 37% din PNRR să fie alocat proiectelor ce luptă împotriva schimbărilor climatice.
„Drept urmare, cam ce luăm pe granturi vom folosi pentru „lupta împotriva schimbărilor climatice” iar restul măsurilor de dezvoltare vor fi din împrumuturi”, a menționat Dimian care a menționat că în exerciţiul financiar precedent nu s-a reuşit atragerea tuturor fondurilor europene alocate.
El consideră chiar dacă o parte din proiectele legate de schimbările climatice vor fi utile şi dezvoltării trebuie totuşi să fie clar că România are o contribuţie redusă la emisia de dioxid de carbon şi mai are şi un excedent cumulativ de unități anuale de emisii alocate de peste 50%.
„Eficienţa acestor măsuri din România la schimbările climatice generate de UE va fi una redusă. Iar dacă ne-am gândi serios cum să contribuim atunci principala măsură ar fi să nu mai fim cimitirul maşinilor UE, în condiţiile în care o treime din emisiile care fac obiectul legislației de profil provin din transporturi.Dar nu am văzut o astfel de măsură în plan”, a precizat universitarul sucevean.
Mihai Dimian a mai atras atenția că se discută și despre tot felul de proiecte finanţate din PNRR însă nu a fost prezentat niciun ghid, un mecanism competiţional pentru accesarea de finanţări, fapt cu atât mai periculos cu cât se vorbește de împrumuturi pe care le vor plăti toți românii.
Intră acum și în grupul de
