Intră acum și în grupul de
- O cercetare derulată în România arată că, după 3-4 luni, în cazul a 11% dintre persoanele vaccinate fără a fi infectate anterior, anticorpii Covid scad sub limita de sensibilitate a testelor.
- Conform aceleiași cercetări, realizate pe persoane vaccinate cu BioNTech/Pfizer, răspunsul imunitar ar fi mai puternic dacă rapelul s-ar face la cinci săptămâni.
Cercetarea a fost începută în 6 ianuarie, odată cu prima etapă de vaccinare, de către Centrul de cercetare Pro-Vitam Sfântu Gheorghe și Promedical Center Cluj, în parteneriat cu Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca, pentru a evalua și monitoriza răspunsului imun la vaccinare împotriva COVID-19. Demersul, căruia i s-a alăturat recent și Spitalul Clinic Județean Sibiu, Secția de Boli Infecțioase, are ca scop înțelegerea mai bună a efectului vaccinării și vine după lansarea primului și deocamdată singurului test de laborator pentru anticorpi Covid fabricat în România, de Proel Biotech SRL, un spin-off al centrului din Sfântu Gheorghe.
Testul Proel a fost certificat de Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale în 10 noiembrie 2020. De atunci, testele Proel Biotech au fost lucrate la 14 laboratoare și spitale din România, între care Spitalul de Boli Infecțioase Cluj, Spitalul Militar Cluj sau clinicile Pro-Vitam. Până în momentul de față, la nivel național au fost folosite peste 10.000 de teste Proel, care sunt dedicate exclusiv utilizării de către personal medical în scop de diagnosticare in vitro.
Rezultatele parțiale ale cercetării, făcute pe un eșantion de 150-200 de participanți, nu doar confirmă că vaccinul BioNTech/Pfizer împotriva COVID-19 induce un răspuns imunitar puternic, dar aduce și informații noi:
● 97% dintre persoanele vaccinate au produs o cantitate adecvată de anticorpi la 7-10 zile după rapel. 10% au avut un răspuns imun mai lent, în timp ce toți ceilalți 90% au produs anticorpi peste 2,5 AU/ml. Peste o valoare de 1,6 AU/ml, probabil există suficienți anticorpi pentru a dona plasmă convalescentă. „Din păcate însă, protocolul actual nu include pacienți vaccinați ca donatori de plasmă convalescentă. Considerăm că ar trebui efectuate mai multe investigații în vederea determinării unui potențial terapeutic a anticorpilor produși după vaccinare”, spune dr. Fejér Szilárd, coordonatorul echipei de la Centrul de cercetare Pro-Vitam Sfântu Gheorghe.
● Cantitatea de anticorpi este semnificativ mai mare în grupa persoanelor vaccinate post-infecție, la 28-30 de zile după vaccinare. Cantitatea de anticorpi din grupa neinfectată crește mai semnificativ ca urmare a celei de-a doua vaccinări (schimbare mai abruptă între 21 și 28 de zile). În intervalul de 1-4 luni de la vaccinare, cantitatea de anticorpi începe să scadă, însă diferența între cele două grupe (anterior infectați și neinfectați) rămâne semnificativă chiar și la 3-4 luni după vaccinare.
● La participanții vaccinați care au trecut prin infecția cu Covid, cantitatea de anticorpi de bună calitate crește brusc la 7-10 zile după vaccinare și nu se modifică semnificativ în primele 30 de zile post-vaccinare, și nici după primirea dozei de rapel.
În intervalul de 71-125 zile de la vaccinare, la 11% dintre persoanele neinfectate anterior (8 participanți) cantitatea de anticorpi scade sub limita de sensibilitate a metodei. Majoritatea acestor persoane (7 participanți) au vârsta între 53-68 ani. Toate persoanele cu infecție anterioară și vaccinate au încă cantități mult peste limita de sensibilitate a metodei.
● Testul Proel, care detectează numai anticorpi care se leagă puternic de antigen (cu afinitate mare), arată o creștere a cantității de anticorpi la persoanele neinfectate anterior din prima săptămână de după prima doză, chiar dacă doar 44% au nivel de anticorpi în intervalul pozitiv în ziua administrării rapelului. „Organismul are nevoie de timp pentru a produce cantitatea și mai ales calitatea potrivită de anticorpi eficienți, iar acest fapt poate avea legătură cu dobândirea treptată a protecției. Ar fi indicat ca rapelul în cazul imunizării cu vaccinul BioNTech/Pfizer să se facă la o perioadă mai mare decât cea recomandată de producător, astfel răspunsul imunitar ar fi mai puternic, și, implicit, efectul vaccinului ar fi prelungit. Desigur, ar trebui desfășurate studii clinice în acest sens”, precizează dr. Fejér Szilárd.
Acest studiu longitudinal realizat cu sprijinul spitalelor de boli infecțioase din Cluj și Sibiu oferă echipei care a dezvoltat testul Proel avantajul de a interpreta în context rezultatele pacienților care doresc să se testeze pentru anticorpi post-vaccinare, în funcție de rezultatele observate în timpul cercetării. Mai multe detalii despre cercetare pot fi consultate aici: https://www.medrxiv.org/content/10.1101/2021.03.17.21253751v1.full
Echipa de cercetare a Centrului Pro-Vitam din Sfântu Gheorghe este implicat în lupta împotriva COVID-19 chiar de la începutul pandemiei, efectuând mai mult de 63000 teste RT-PCR din martie 2020. Totodată, echipa a identificat recent pentru prima dată în România varianta indiană B.1.617.2 a virusului SARS-CoV-2, prin secvențiere genomică next-gen. Cercetătorii din Sfântu Gheorghe au și alte proiecte de cercetare în domeniul biotehnologiei, în parteneriat cu institute de cercetare de renume, printre care se numără: dezvoltarea de nanosenzori pentru detecția unor componente din sânge, investigația proprietăților unui medicament care scade nivelul colesterolului, crearea unui prototip de test rapid pentru mai multe tipuri de hepatită, a unui prototip de aparat portabil pentru măsurarea hemoglobinei glicate etc. Echipa de cercetare este condusă de dr. Fejér Szilárd, cercetător ştiinţific şi şeful laboratorului de cercetare. Membrii echipei dețin doctorate din universități de prestigiu: University of Cambridge (Marea Britanie), University of Warwick (Marea Britanie), University of Szeged (Ungaria). Scopul pe termen lung al organizației este să devină un centru de cercetare cu renume în România și în străinătate.
Intră acum și în grupul de
