Intră acum și în grupul de
Universitatea Suceava va fi implicată în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență în conturarea Strategiei Forestiere Naționale prin reforma Codului Silvic.
Potrivit textului PNRR, Guvernul urmează să implementeze o viitoare Strategie Forestieră Națională care va trebui să fie susținută de un cadrul legal corespunzător, ceea ce presupune adoptarea unui Cod Silvic profund reformat.
Reforma presupune modernizarea consistentă a sistemului de management forestier și a celui de guvernanță din România având la bază principiile dezvoltării durabile și ale echilibrului între componentele de mediu, economice și sociale.
„Dezvoltarea Strategiei Forestiere Naționale în paralel cu reforma Codului Silvic vor urmări pricipiile agreate în amplul proces consultativ desfășurat de MMAP în parteneriat cu Universitatea Ștefan cel Mare Suceava și Universitatea Transilvania din Brașov în cursul anului 2020, respectiv: principiul coerenței legislative, Principiul respectului față de proprietate, Principiul asigurării stabilității ecosistemelor forestiere, Principiul asigurării continuității serviciilor ecosistemice, Principiul reprezentativității în conservarea biodiversității, Principiul integrării nevoilor sociale, Principiul viabilității și competitivității economice, Principiul eficienței administrative,Principiul prevalenței obligației de rezultat, Principiul integrării intersectoriale, Principiul fundamentării științifice, Principiul politicii participative și Principiul transparenței”, se arată în document.
Totodată, se subliniază că implementarea reformei va presupune un proces de simplificare legislativă și mai multă coerență, precum și un sistem de monitorizare a impactului modificărilor legislative.
Procesul de armonizare a planurilor de management forestier cu cele ale siturilor Natura 2000 prin includerea obiectivelor de conservare aferente acestora în amenajamentele silvice a fost deja demarat și va genera o integrarea mai bună a obiectivelor socio-economice cu cele privind protejarea mediului și conservarea biodiversității, se menționează în PNRR.
Ca și abordare generală, ministerul de resort își propune simplificare cadrului legislativ, inclusiv prin tranziția de la un sistem de Norme legislative rigide, la un sistem de Ghiduri de bune practice care să permită decizii mai flexibile (mai ales în contextul schimbărilor climatice) și transferul responsabilității de la nivel central la nivel local.
În ceea ce privește sistemului de control al tăierilor ilegale, reforma presupune abordarea sistemică a principalelor cauze care generează un nivel crescut al tăierilor ilegale în România.
Guvernul arată că pe lângă actualizarea permanentă a sistemului de trasabilitate a lemnului din România (SUMAL 2.0), este necesară o abordare integrată a principalelor cauze care determină un nivel crescut al tăierilor ilegale, ceea ce presupune intervenții în reconfigurarea întregului sistemul de control al activităților ilegale din păduri, pornind de la modificarea legislației aferente, îmbunătățirea performanței Gărzilor forestiere, concentrarea controlului la prima punere pe piață a lemnului și în zone de risc determinate pe criterii obiective și transparente, modernizarea sistemului de valorificare a masei lemnoase, transparentizarea activității de control, asigurarea necesarului foarte mare de lemn de foc pentru comunitățile dependente de această sursă de energie, pe căi legale.
Impactul reformei va consta în reducerea nivelului tăierilor ilegale, inclusiv din perspectiva respectării legislației de mediu aferente domeniului forestier și a modernizării sistemului de valorificare a masei lemnoase, se mai arată în document.
Intră acum și în grupul de
