Intră acum și în grupul de
Sucevenii fac faţă din ce în ce mai greu la stresul provocat de problemele cu care se confruntă zilnic, de la ameninţarea de a rămâne fără slujbă până la greutăţile financiare sau în viaţa de familie. Secţia Psihiatrie Burdujeni funcţionează la capacitate maximă, cele 45-50 de paturi fiind ocupate în permanenţă. Unul dintre medicii psihiatri de la Burdujeni, dr. Irina Bălăuţă, declară că pe fondul crizei economice există un sentiment de teamă, cu care nu se confruntă doar pacienţii spitalului, ci mult mai mulţi oameni care aparent nu au probleme.
„Lumea se plânge şi este panicată din cauza crizei economice, criza este amplificată de un sentiment de teamă”, spune dr. Bălăuţă. Statistic, la Secţia de Psihiatrie a Spitalului Judeţean „Sf. Ioan cel Nou” Suceava un sfert dintre pacienţi sunt schizofreni, un sfert sunt etilici, iar jumătate au altfel de afecţiuni psihice, de la depresii până la oligofrenie şi demenţă.
În acelaşi timp, la Spitalul Judeţean Suceava ajung aproape zilnic oameni care au încercat să-şi ia viaţa sau victime ale unor acte de violenţă. Pentru tentativele de sinucidere, psihiatrii suceveni apreciază că lipsurile au un rol determinant, iar factorul favorizant este alcoolul. „Alcoolul le dă curaj, favorizează punerea în practică a ideii suicidare. Aceşti oameni au, majoritatea, probleme la care nu găsesc o soluţie convenabilă”, spun medicii suceveni.
Potrivit specialiştilor de la Secţia Psihiatrie Burdujeni, semnele depresiei apar în primul rând în schimbări comportamentale – preocupare, izolare, lipsă de comunicare cu cei din jur, dar nu este obligatoriu ca cei apropiaţi să le detecteze, după cum nu este obligatoriu ca o depresie să se termine cu o tentativă de sinucidere.
Schiţând „portretul-robot” al sinucigaşului, dr. Irina Bălăuţă menţionează că la bărbaţi, cel mai frecvent este vorba despre o persoană divorţată, cu statut social precar şi alcoolic; mai rar la acest gest extrem poate recurge şi bărbatul cap de familie, cu mulţi copii, care nu găseşte soluţii pentru a-şi întreţine familia.
Când este vorba despre femei, tentativa de sinucidere apare ca strigăt de alarmă, un gest demonstrativ pentru a atrage atenţia asupra problemelor pe care le au. Tot ca semnal de alarmă este văzută tentativa de suicid şi la tineri, cu cauză decepţia sentimentală. Atât bărbaţii, cât şi femeile pot recurge la sinucidere în caz de depresie severă şi în schizofrenie. Bărbaţii sunt mai decişi şi folosesc metode mai violente şi mai sigure, femeile apelează mai frecvent la ingestia de medicamente, eventual cu alcool.
Mai predispuse la depresie sunt persoanele cu intelect peste medie, dar „şi omul mai prostuţ poate avea tendinţa să exagereze un factor de stres şi să manifeste agitaţie şi anxietate”, să nu aştepte nimic bun de la viitor.
Intră acum și în grupul de
