Intră acum și în grupul de
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Calinic, a evocat, vineri, la Mănăstirea Putna, unde a fost oficiată Sf. Liturghie cu prilejul sărbătorii Sf. Ștefan cel Mare, al doilea hram al mănăstirii, viața domnitorului Moldovei arătând că acesta a fost o figură marcantă a epocii sale, diplomat şi militar prin excelenţă, campion al luptei de apărare a credinţei strămoşeşti, dar este, deopotrivă, erou naţional şi personaj de legendă.
Ierarhul a subliniat că binecredinciosul voievod era conştient că Moldova, ca şi celelalte Țări Române, constituia „poarta creştinătăţii”, interpunându-se între valul otoman şi Europa creştină, aşa cum se exprimă în scrisoarea trimisă principilor Europei după bătălia de la Podu Înalt din 10 ianuarie 1475, iar Țările Române constituiau punctul de sprijin şi întărire a Ortodoxiei, mai ales după căderea Constantinopolului sub otomani motiv pentru cre domnii români ofereau ajutoare substanţiale atât Athosului, cât şi întregului Răsărit creştin, iar Ştefan, domnul Moldovei, nu s-a abătut de la această cutumă.
IPS Calinic a arătat că Ștefan cel Mare a ctitorit numeroase mănăstiri și biserici și că „a făcut din slujirea Bisericii neamului un scop fundamental” și că nu ar greşi dacă ar spune că aceasta a fost raţiunea existenţei sale.
„Întreaga domnie a Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare şi Sfânt este străbătută de un puternic filon religios, dar nu în sens pasiv şi accentuat mistic, ci în sens de slujire, adică de activare a credinţei prin faptele iubirii”, a spus IPS Calinica.
Potrivit acestuia, în contextul istoriei naţionale, chipul domnului polarizează în jurul său toate energiile, în timp ce domnul însuşi se lasă călăuzit de Dumnezeu şi de Cuviosul Daniil Sihastrul, la sfatul căruia, pentru fiecare luptă purtată, indiferent de rezultat, ridica o biserică.
„Vrednicul voievod este o sinteză a patriotismului naţional, un simbol al dreptăţii şi responsabilităţii faţă de popor. Nădejdea nestrămutată în izbândă, lupta pentru păstrarea neatârnării şi devotamentul faţă de supuşii săi au fost liantul ce l-a unit cu poporul său, care l-a urmat cu credinţă şi jertfelnicie”, a arătat Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților.
IPS Calinic a abordat și problema canonizării domnitorului, arătând că binecredinciosul Voievod Ştefan cel Mare este sfânt şi a fost sfânt, pentru că aşa l-au socotit românii vreme de cinci sute de ani.
„Sfânt este pentru faptele sale cele multe şi mari, pentru smerenia, dreptatea şi credinţa sa. Prin credinţa şi faptele sale, el şi-a făcut numele nemuritor şi şi-a asigurat slava cea veşnică.Deşi canonizarea lui a stârnit unele controverse, considerăm că acestea nu sunt întemeiate”, a subliniat ierahul.
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților a mai afirmat că fără îndoială, multe aspecte ale vieţii sale se vor lămuri – şi vor confirma totodată dacă evlavia poporului pentru faptele sale de credinţă este sau nu îndreptăţită – atunci când accesul la documentele luate de călugării greci de la mănăstirile închinate şi duse la Muntele Athos va determina o aprofundare a cunoştinţelor noastre despre epoca ştefaniană.
„Este demn de amintit ceea ce a spus episcopul Anastasie al Râmnicului în 1904, cu prilejul sărbătoririi a patru secole de la mutarea la cele veşnice a vrednicului domn: „Rugăciunile înălţate către Dumnezeu de către slujitorii Altarului în aceste sfinte biserici, precum şi sfânta jertfă ce s-a adus în acel lung timp pentru sufletul fericitului lor ctitor, negreşit i-au câştigat iertarea păcatelor. În această credinţă a împodobit el pământul ţării cu biserici şi credinţa lui l-a mântuit””, a conchis IPS Calinic.
Intră acum și în grupul de
