Intră acum și în grupul de
Organizațiile reprezentative ale sectorului pădure-lemn din România, ce susțin interesele, printre altele, ale proprietarilor privați de păduri din România, ocoalelor silvice private, inginerilor silvici, ale întregului sector economic bazat pe resursa de lemn, angajaților acestora și comunităților locale din care aceștia fac parte, au comunicat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor poziția fermă și unitară prin care resping categoric adoptarea în forma actuală a proiectului de Ordin de Ministru pentru aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării de mediu pentru amenajamente silvice (numit în cele ce urmează „Proiectul” sau „Normele”), se arată într-un comunicat semnat de mai multe organizații.
Potrivit acestora, proiectul de act normativ în discuție încalcă normele legale privind adoptarea actelor normative, neexistând nici un studiu de impact asupra bugetului de stat, destinatarilor direcți și indirecți ai actului normativ, sau asupra costurilor ce vor fi impuse proprietarilor de păduri.
În plus, cel mai grav viciu îl reprezintă inexistența unei dezbateri publice reale și efective cu privire la acest proiect: la începutul dezbaterii din 18.08.2021, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) a precizat în mod clar faptul că actul normativ a fost agreat deja de Comisia Europeană și că nu vor putea rezulta în urma dezbaterii decât modificări minore, fără substanță.
Acest aspect a fost confirmat prin însuși faptul că, deși întreg sectorul silvic s-a opus cu argumente de netăgăduit proiectului, până la data prezentei nu a fost emis un punct de vedere al MMAP cu privire la modificările aduse proiectului ca urmare a acestei dezbateri.
Având în vedere acestea, semnatarii acestei scrisori, reiterează de respingere a acestui proiect de act normativ.
Vă prezentăm integral motivele pentru care organizațiile semnatare resping proiectul propus de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor:
„Normele s-ar aplica amenajamentelor silvice existente, cu încălcarea gravă a normelor fundamentale de drept privind aplicarea în timp a legilor.Amenajamentele silvice pentru care s-a obținut actul administrativ de mediu și care au fost aprobate prin ordin de ministru au fost adoptate cu respectarea prevederilor legale naționale.Codul Civil prevede în mod clar la art. 22 faptul că „Dispozițiile legii noi (n.n. în cazul de față Normele) se aplică tuturor actelor încheiate după intrarea sa în vigoare.”
Așadar, amenajamentele silvice deja adoptate în mod valabil potrivit legii în vigoare la data adoptării acestora, pentru care a fost obținută aprobarea din partea autorităților de mediu, au obținut avizul CTAS din cadrul MMAP, și au fost aprobate prin ordin de ministru al MMAP nu pot fi supuse niciunei modificări ca urmare a adoptării unui act normativ nou.
Nici măcar în jurisprudența CJUE nu s-au identificat situații în care să se dispună suspendarea în masă a unor planuri care au parcurs toate etapele și procedurile prevăzute de lege.
Suspendarea aplicării amenajamentului pe perioada revizuirii ar viza în mod abuziv întreaga suprafață din amenajament, chiar dacă numai o parte din suprafață se suprapune cu o arie naturală protejată de interes comunitar.
Trecând peste aspectele menționate la punctul 1 de mai sus, MMAP nu a oferit și nici nu poate oferi un argument pentru care suspendarea să vizeze întreg amenajamentul silvic, deși suprapunerea cu aria naturală protejată de interes comunitar ar fi una parțială.
Obligația de a notifica autoritatea competentă pentru protecția mediului pentru revizuirea amenajamentelor silvice într-un termen atât de scurt (3 și 9 luni de la intrarea în vigoare a Normelor), fără a se face o analiză a capacității autorităților și factorilor implicați de a parcurge în paralel procedura în termenul cel mai scurt și cu respectarea termenelor legale, va duce la termene extrem de lungi de finalizare a procedurilor, cu consecințe grave asupra sectorului silvic.
Revizuirea amenajamentului silvic prin parcurgerea din nou a procedurii de mediu se realizează pe cheltuiala și pe timpul proprietarului, deși acestuia nu i se poate imputa nicio culpă în cadrul procedurii de adoptare a amenajamentului silvic.
Lipsa acestei culpe rezultă fără urmă de îndoială din faptul că procedura de adoptare a amenajamentului silvic s-a finalizat cu aprobarea prin ordin a amenajamentului, emis chiar de ministrul mediului.
Ar fi astfel abuziv ca proprietarii să fie nevoiți să suporte costurile și povara acestor demersuri rezultate dintr-un act normativ emis ulterior adoptării amenajamentului silvic.
Revizuirea amenajamentelor va avea efecte negative din punct de vedere social și economic în lanț: miile de societăți care depind de resursa de lemn din zonă nu vor mai avea acces la resursă și nu vor mai putea lucra. Ca urmare, locurile de muncă ale salariaților acestor societăți sunt puse în pericol, aprovizionarea populației cu lemn de foc va fi și ea astfel pusă în pericol iar, în final, bugetul de stat va avea și el de suferit.
Nu există termene clare pentru parcurgerea procedurii de mediu și nici consecințe ale încălcării de către autoritățile competente a acestor termene, care să reprezinte garanția finalizării în timp legal a procedurii. Menționăm că amenajamente în procedura curentă de refacere decenală sunt blocate de minim 4-6 luni peste termenele legale deja, cu efecte directe în reducerea ofertei de masă lemnoasă disponibilă și creșteri de prețuri de până la 300% pentru unele sortimente și produse din lemn!
Anexa 2 la Norme operează cu termeni impreciși sau incorecți și, în plus, din modul în care sunt concepute lucrările permise (punctele 2, 3 și 4), acestea sunt, în cele mai multe cazuri, inaplicabile din punct de vedere practic.
În primul rând, punctele 2, 3 si 4 din anexă stabilesc limitele de exploatare pe perioada suspendării prin raportare la arboret, care nu beneficiază de o delimitare precisă în spațiu (cum este cazul unităților amenajistice).
În al doilea rând, prin faptul că limitarea procentuală a cantității de recoltat se raportează nu la posibilitatea pe unitate de producție ci pe arboret, devine în cele mai multe cazuri nefezabil din punct de vedere practic, economic și ecologic să se realizeze doar 10% dintr-o lucrare dintr-un arboret, în cazul lucrărilor de conservare, respectiv 20-30% pentru tăierile de regenerare. Consecința evidentă va fi că lucrările nu vor fi efectuate.
Normele nu oferă garanția gratuității avizelor ANANP pentru lucrările realizate pe perioada suspendării, nu stabilește criteriile concrete avute în vedere de ANANP la emiterea avizelor, nici termenul de emitere a acestor avize și nici consecințele neemiterii acestora în termen.
Normele prevăd în mod obligatoriu efectuarea studiului de evaluare adecvată dacă amenajamentul se suprapune total sau parțial cu un sit.
Nicăieri Directivele aplicabile nu prevăd în mod automat obligativitatea realizării studiului de evaluare adecvată doar pentru că planul se suprapune total/parțial cu o arie naturală protejată protejată de interes comunitar. Întotdeauna necesitatea studiului rezultă în urma etapei de încadrare.
Criteriile prevăzute în anexa 1 sunt imprecise, unele sunt nerelevante, iar interpretarea acestor răspunsuri nu beneficiază de reguli clare.
Instituirea obligativității de a parcurge procedura SEA în cazul suprafețelor din afara ariilor naturale protejate de interes comunitar este abuzivă în lipsa unor criterii clare de stabilire a efectelor care sunt considerate relevante și a criteriilor obiective pentru a stabili existența acestora.
Suspendarea aplicării amenajamentelor silvice ridică problema legalității plăților pentru compensații și angajamentele de silvo-mediu, ceea ce înseamnă că proprietarul ar fi prejudiciat abuziv și neîntemeiat.
Acestea sunt doar cele mai importante argumente pentru care noi, semnatarii acestei scrisori, nu suntem de acord cu adoptarea Proiectului în forma actuală.
Pentru a expune mai în detaliu pozițiile fiecărui actor din sectorul silvic, am solicitat Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor să nu adopte Proiectul în forma actuală și am invitat autorităţile să participe la dezbaterea pe care o vom organiza în data de 15.09.2021, detaliile locației urmând a va fi transmise ulterior.
Numai printr-un dialog deschis și constructiv și la o colaborare efectivă se va putea ajunge la o formă a Proiectului care să fie în acord cu legea, nevoile sectorului și cerințele europene”.
Susțin această poziție și semnează:
Asociația Administratorilor de Păduri din România (AAP)
Institutul Național de Cercetare Dezvoltare în Silvicultură- Marin Drăcea
Asociația Industriei de Prelucrare a Lemnului – Prolemn
Asociația Producătorilor de Mobilă din România (APMR)
Asociația Proprietarilor de Păduri Private – Proforest
Federația Proprietarilor de Păduri și Pășuni din România – Nostra Silva
Asociația Firmelor de Proiectare în Silvicultură – F.P.S
Societatea Progresul Silvic – Filiala Timișoara
Comunitatea Forestierilor- Fordaq
Intră acum și în grupul de
