Intră acum și în grupul de
Un studiu al Băncii Mondiale dat publicității arată că locuitorii din municipiul Suceava sunt foarte mulțumiți de calitatea locuirii, de siguranța oferită de oraș și în cartierul lor, au încredere mare în concetățenii lor și în vecinii de cartier, consideră că străinii aduc avantaje orașului și sunt satisfăcuți de investițiile publice.
Vă prezentăm câteva date sintetice ale studiului Băncii Mondiale
Starea clădirilor
Potrivit studiului, starea clădirilor este mulțumitoare pentru aproximativ jumătate din populația urbană a României (56% din total). Un nivel de satisfacție de peste 70% din populație a fost înregistrat în opt localități urbane: patru reședințe de județ: Alexandria, Suceava, Drobeta-Turnu Severin și Oradea; trei orașe: Bicaz, Sinaia și Isaccea și un municipiu, Vatra Dornei. Sub 40% nivel de satisfacție a fost măsurat în patru localități urbane, singura reședință de județ în acest prag fiind Ploiești (24% mulțumire).
Schimbările climatice
53% din populația urbană consideră că orașele în care trăiesc „sunt dedicate luptei împotriva schimbării climatice”. Cu excepția Bucureștiului, unde mai puțin de jumătate din populație este de acord cu această afirmație, orașele cu peste 300.000 de locuitori înregistrează procente semnificativ peste media populației care apreciază că orașul este activ în acest efort (71% – media acordului). Nord-Vest este pe primul loc al ierarhiei regionale cu 62% acord privind afirmația. Pe ultimul loc, cu 39% acord, se află regiunea Sud-Muntenia. Suceava, Cluj-Napoca, Constanța și Oradea sunt cele patru reședințe de județ care se află în topul primelor zece localități în care cetățenii apreciază efortul implicării urbei împotriva încălzirii urbane. Trei orașe înregistrează valori ale acordului de peste 80%: Sinaia (96%), Suceava (89%) și Cluj-Napoca (80%). În zece localități se înregistrează ponderi ale acordului sub 40%. Tg. Jiu (39%), Alexandria (36%) și Ploiești (26%) sunt reședințele din eșantion în care acest efort este apreciat de către cetățeni cel mai puțin.
Siguranța în oraș
73% din populația urbană se simte, de principiu, în siguranță în orașul în care trăiește. Bucureștiul se situează la distanță semnificativă față de medie (62% dintre respondenți au declarat că se simt în siguranță în oraș). Media siguranței urbane în orașele cu populație între 300.000 – 500.000 de locuitori este de 80%. Orașele sub 5.000 de locuitori înregistrează de asemenea o medie ridicată (78% din totalul populației se simte în siguranță). În regiunea Nord-Vest sentimentul de siguranță este mai accentuat (85%). În cinci municipii reședință de județ se înregistrează valori peste 85%: Alba Iulia (85%), ClujNapoca (86%), Oradea (89%), Drobeta-Turnu Severin (91%) și Suceava (93%).
Siguranța în cartier
Siguranța percepută a cartierului este, la nivel național, mai ridicată decât cea a orașului, respectiv 77%. 86% dintre respondenții din regiunea Nord-Vest sunt de acord cu afirmația „mă simt în siguranță în cartierul meu”. La polul opus, 70% din respondenții din regiunea BucureștiIlfov sunt de acord cu această afirmație. În patru orașe sentimentul de siguranță în cartier depășește 90%: Buhuși (90%), Drobeta-Turnu Severin (92%), Suceava (92%) și Sinaia (97%). În cinci localități nivelul perceput de siguranță este mai mic de 60%, iar în Caracal mai mic de 50%.
Calitatea aerului
60% din populația urbană a României este mulțumită de calitatea aerului din orașele de reședință. Gradul cel mai ridicat de mulțumire față de calitatea aerului a fost înregistrat în Regiunile NordEst și Sud-Est (75%), iar cea mai scăzută apreciere în regiunea București-Ilfov (34%). Distribuția mulțumirii privind calitatea aerului înregistrează disparități mari la nivel național, de la 91% apreciere în Suceava, până la 14% apreciere în Ploiești. Deși doar șase din cele 17 reședințe de județ se poziționează sub media la nivel național, gradul ridicat de insatisfacție măsurat în București și Ploiești alterează media generală a reședințelor de județ cu 10% din total.
Nivelul zgomotului
Puțin peste jumătate din populația urbană (57%) se declară mulțumită de nivelul zgomotului din localitatea urbană în care trăiește. În afara regiunii București-Ilfov, care se situează pe ultimul loc în ierarhia mulțumirii față de nivelul zgomotului, Sud-Muntenia înregistrează de asemenea valori sub medie (54%), prin prezența localității Ploiești în segmentul inferior al ierarhiei. În toate celelalte regiuni au fost măsurate ponderi ale satisfacției peste medie, regiunea Nord-Est clasându-se pe primul loc, cu un nivel de mulțumire de 75% din totalul populației. Printre cele nouă orașe care înregistrează cote de apreciere de peste 80% se poziționează două municipii reședință de județ: Suceava (85%) și Piatra Neamț (81%). Sub 40% apreciere înregistrează București (33%) și Ploiești (29%).
Curățenia urbană
Ponderea celor care se declară mulțumiți de curățenia din orașul în care trăiesc este de 57%. La nivel regional, Sud-Muntenia se poziționează pe ultimul loc în privința mulțumirii față de curățenia urbană (42%), urmată de București-Ilfov (46%). Ponderea cea mai ridicată de satisfacție a fost înregistrată în Sud-Est (71%). Trei localități înregistrează valori ale satisfacției peste 80%: Sinaia (88%), Suceava (84%) și Bicaz (81%). Cinci dintre reședințele de județ, inclusiv Bucureștiul, se află sub media de mulțumire măsurată la nivel național. Sub 40% mulțumire a fost înregistrată în șapte localități, Ploiești fiind singura reședința situată pe ultimul loc (16% total mulțumire)
Încrederea în oameni în oraș
61% dintre persoanele din mediul urban din România au încredere în concetățenii lor. Cote de încredere care se plasează sub această medie s-au înregistrat în regiunile Sud-Vest Oltenia (58%), Sud-Muntenia (52%) și București-Ilfov (45%). În șase localități se înregistrează ponderi ale încrederii de peste 80%, Suceava fiind singura reședință între acestea (91%). Sub 50% ponderi ale încrederii se înregistrează în opt localități, dintre care trei reședințe: Tg. Jiu (46%), București (45%) și Ploiești (40%).
Încrederea în oameni din cartier
67% din populația urbană este de acord cu afirmația „te poți baza pe majoritatea oamenilor din cartierul în care trăiesc”. Valori sub media la nivel național au fost înregistrate în aceleași trei regiuni menționate anterior: București-Ilfov (54%), Sud-Muntenia (62%) și Sud-Vest Oltenia (67%). Patru orașe înregistrează valori de peste 85%: Sighișoara (85%), Moreni (88%), Isaccea (89%) și Suceava (91%). Sub 50% încredere s-a înregistrat în Caransebeș (50%), Ștefănești (49%), Băile Herculane, Beiuș (47%)
Investițiile realizate de către primărie
55% din populația urbană este mulțumită de proiectele de investiții realizate de către administrația locală. Cota de mulțumire este mai ridicată în regiunile Nord-Vest (68%) și Sud-Est (70%) și mai scăzută în Sud-Muntenia (41%) și București-Ilfov (44%). Trei orașe înregistrează un nivel de mulțumire de peste 80%: Suceava (82%), Sinaia (85%) și Oradea (88%). Nouă orașe înregistrează un nivel de mulțumire sub 40%, Ploiești (37%) și Alexandria (33%) fiind în acest segment.
Disponibilitatea locurilor de muncă
La nivel național, 50% din populația urbană este de acord cu afirmația „la mine în oraș este ușor să găsești un loc de muncă”. Regiunea Centru înregistrează cota cea mai ridicată de disponibilitate (61%), urmată de București-Ilfov (59%) și Nord-Vest (57%). Valori sub media națională au fost măsurate în Sud-Muntenia (38%), Sud-Vest Oltenia (42%) și Sud-Est (46%). Peste 65% disponibilitate se înregistrează în Cluj-Napoca (81%), Suceava (80%), Timișoara (71%), Alba Iulia (69%), Oradea (69%), Sinaia (66%); sub 30% disponibilitate se înregistrează în opt orașe, Alexandria (25%) fiind singura reședință dintre ele.
Calitatea locuirii
Mai puțin de jumătate din populația urbană (49%) consideră că în localitatea în care trăiesc este ușor să găsești o locuință bună la un preț rezonabil, problema locuințelor tinde să fie astfel principala problema a României urbane, pe fondul creșterii cererii de locuințe, dar și a modificării standardelor de calitate a acestora (dotări, spațiu locativ, facilități). În Suceava se înregistrează gradul de satisfacție cel mai ridicat, 83%, urmat, ca reședință, de Slatina 77%. Pe ultimele două locuri ale ierarhiei se poziționează Cluj-Napoca (22%) și Alexandria (26%). Regiunile care se poziționează semnificativ sub media la nivel național sunt București-Ilfov (38%); Sud-Muntenia (42%) și Nord-Vest (44%).
Prezența și integrarea străinilor
73% din populația urbană este de acord cu afirmația „prezența străinilor este benefică pentru orașul meu”. Peste 90% acord se înregistrează în șase localități, dintre care două reședințe: Alba Iulia (92%) și Suceava (96%). În șase localități se înregistrează ponderi mai mici de 50%, Alexandria (44%) fiind singura reședință dintre acestea. 70% dintre respondenți sunt de acord cu afirmația „străinii care locuiesc în orașul meu sunt bine integrați”, ierarhia orașelor fiind similară celei prezentate anterior.
Percepția privind situația financiară a gospodăriei
66% din persoanele care locuiesc în mediul urban în România se declară mulțumite sau foarte mulțumite de situația financiară a gospodăriei în care trăiesc. Suceava este reședința care conduce ierarhia, cu 86% mulțumire, iar Constanța este reședința care înregistrează nivelul cel mai scăzut (40%).
Satisfacția față de locul în care trăiește
81% din populația urbană se declară mulțumită sau foarte mulțumită, în general, cu locul în care trăiește. Ierarhia este condusă de Suceava (94%), reședința cu cel mai pic procent la nivel de eșantion fiind Alexandria (74%).
Intră acum și în grupul de
