Intră acum și în grupul de
Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat, joi, după Conferința Științifică Internațională „Bucovina – Cultură și Spiritualitate Europeană” organizată cu prilejul împlinirii a 30 de ani de la înființarea Institutului „Bucovina” din Rădăuți, filială a Academiei Române că este important ca tot mai mulți tineri să cunoască adevărata istorie a Bucovinei.
„Mesajul meu a fost să încurajez cercetătorii să producă materiale care să fie învățate și studiate în școli. Copiii, elevii, tânăra generație din județul Suceava știu prea puțin despre istoria adevărată a Bucovinei, despre zestrea Bucovinei. Despre adevărul cu ce a venit Bucovina atunci când s-a unit cu țara în 1918, despre civilizație, despre meserii, despre minorități, despre cultele religioase”, a spus Flutur.
El a arătat că puțină lume știe istoria adevărată a Bucovinei și consideră că e important să se studieze aceste lucruri.
Flutur a exemplificat cu minoritățile de unguri de la Țibeni sau de la Iacobești din zona Rădăuților despre care ar trebui să se studieze cum au venit, cine i-a adus sau cu ce s-au ocupat, dar la fel și în cazul polonezilor de la Poiana Micului, Pleșa sau Solonețul Nou și în egală măsură despre alte minorități cum ar fi huțulii.
Președintele CJ Suceava a mai spus că poate ar trebui să se studieze și cum s-au stabilit în aceste zone și românii transilvăneni, familia sa fiind printre aceștia.
„Românii transilvăneni care au venit de pe Ilve, au fugit de prigoana de acolo, cu două sute și ceva de ani în urmă. Sunt foarte multe familii, sunt foarte multe sate în Bucovina care au aceste origini. Prea puțin se știe și se studiază originea numelor și cred că avem această obligație”, a mai declarat Flutur.
Președintele CJ Suceava a arătat că Bucovina va trebui să fie mai mult promovată la nivel național.
„Plec acasă cu un mesaj în suflet și cu o convingere: Bucovina a rămas un model de înțelegere, de toleranță și înțelepciune, de echilibru. Atunci când se ciondănesc, fie politicienii, fie anumite structuri ale societății, cred că e bine să se uite la ce înseamnă Bucovina. Îmi exprim speranța că se va vorbi și la nivel național mai mult despre Bucovina, inclusiv la posturile de televiziune, la știrile meteo, pentru că așa cum despre Maramureș, Crișana, Banat se vorbește avem tot dreptul și noi, cei din Bucovina, să revendicăm acest lucru: să se vorbească mai mult de Bucovina. În primul rând o facem noi și o facem din tot sufletul”, a conchis Gheorghe Flutur.
Intră acum și în grupul de
