Intră acum și în grupul de
În anul 2022, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări au fost înregistrate 12.368 cereri de azil, cele mai multe au fost depuse de cetățenii din Ucraina – 4.398, India 1.486, Bangladesh 1.364, Siria 1.313 și Pakistan 803, informează IGI.
Centrele unde au fost înregistrate cele mai multe cereri sunt Timișoara – 6.109, Rădăuți – 3.700, București – 1.004 și Maramureș – 991.
Cererea de azil poate fi depusă de oricare străin, aflat pe teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei. O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimate în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român.
După primirea cererii de azil solicitantul va completa un interviu preliminar, în scopul stabilirii datelor personale ale acestuia şi ale membrilor săi de familie, rutei parcurse din ţara de origine până în România, datelor referitoare la eventuale cereri de azil depuse în alte state terţe ori într-un stat membru al Uniunii Europene, precum şi a documentelor de identitate sau de călătorie aflate în posesia sa.
Interviul preliminar se completează în prezența unui polițist I.G.I. și a unui traducător autorizat. Traducerea va fi efectuată într-o limbă pe care solicitantul o cunoaşte sau se presupune în mod rezonabil că o cunoaşte.
Odată cu depunerea cererii de azil, personalul Inspectoratului General pentru Imigrări sau al celorlalte autorităţi competente prelevează amprentele solicitantului de azil care, potrivit datelor de identitate probate sau declarate, a împlinit vârsta de 14 ani.
În funcție de fiecare situație în parte, amprentele vor fi transmise fie în format electronic în baza de date naţională AFIS (Sistemul Automatizat de Comparare a Amprentelor), fie în Sistemul EURODAC sau în ambele aplicații.
Solicitantul de azil este informat în scris cu privire la operaţiunile de mai sus. Prelevarea şi transmiterea amprentelor solicitanţilor de azil se face cu respectarea prevederilor referitoare la principiul confidenţialităţii şi protecţiei datelor cu caracter personal.
Personalul specializat al Direcției Azil și Integrare întreprinde verificări şi activităţi specifice în scopul stabilirii identităţii reale ale solicitanţilor de azil care nu dispun de documente de identitate.
Solicitantul de azil este obligat să depună toate documentele pe care le are la dispoziţie şi care au relevanţă pentru situaţia sa personală, cât şi documentul pentru trecerea frontierei de stat, urmând să primească documentul temporar de identitate pentru solicitanţii de azil, emis de Inspectoratul General pentru Imigrări.
Cererile de azil se depun personal de către străinii aflaţi pe teritoriul României sau într-un punct de control pentru trecerea frontierei de stat.
În cazul străinilor minori, cererile de azil pot fi depuse de reprezentantul legal.
Minorii care au împlinit vârsta de 14 ani pot depune cereri de azil în nume propriu.
Dacă un străin se adresează cu o cerere/memoriu/petiţie în care menţionează că doreşte o formă de protecţie în Romania, i se comunică în scris că este necesar să se prezinte personal la autorităţile competente să primească astfel de cereri.
Cererile de azil depuse în afara teritoriului României nu sunt admise.
Autoritățile competente să primească o cerere de azil sunt:
-structurile Inspectoratului General pentru Imigrări;
-structurile Poliției de Frontieră Române;
-unitățile de poliție în cadrul cărora sunt constituite și funcționează centre de reținere și arestare preventivă;
-structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor din cadrul Ministerului Justiției.
Analiza cererii de interviu este făcută de ofițeri specializați din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, care desfășoară un interviu complex.
În cadrul interviului, solicitanţii de azil beneficiază de confidenţialitatea tuturor datelor şi informaţiilor referitoare la cazul acestora. În vederea soluţionării cererii de azil este necesară efectuarea unui interviu cu solicitantul de azil, oferindu-i acestuia posibilitatea de a-şi prezenta motivele care l-au determinat să solicite o formă de protecţie.
Interviul presupune audierea solicitantului de azil de către un polițist I.G.I., anume desemnat, precum și clarificarea tuturor aspectele necesare în vederea soluţionării cererii.
De asemenea, nota de interviu cuprinde datele de identificare ale solicitantului, numele polițistului, al interpretului, al reprezentantului legal şi/sau al avocatului care îl asistă, limba în care se desfăşoară interviul și întrebările respectiv răspunsurile solicitantului. După citirea interviului, se semnează pe fiecare pagină de solicitant, polițist şi, în cazul în care au participat la interviu, de interpret, avocat, reprezentant legal. Pentru completarea datelor sau lămurirea anumitor aspecte se poate planifica un interviu suplimentar.
Cererea de azil poate fi depusă de oricare străin, aflat pe teritoriul României sau într-un punct pentru trecerea frontierei. O persoană este considerată solicitant de azil din momentul manifestării de voinţă, exprimate în scris sau oral, în faţa autorităţilor competente, din care să rezulte că aceasta solicită protecţia statului român. Peste 12.300 de cereri de azil au fost înregistrate anul trecut.
Intră acum și în grupul de
