Protecția pădurilor nu se realizează prin acțiuni represive, ci prin gestionare durabilă. Poziția industriei lemnului în dezbaterea privind noul Cod Silvic

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn susține și este implicată în procesul elaborării noului Cod Silvic, transmițând un set de propuneri în etapa de dezbatere publică inițiată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.

În expunerea de motive la propunerile transmise, Asociația arată că proiectul de modificare a Codului Silvic este rezultatul unui proces consultativ real, al unui efort colectiv mare, cu foarte multe deschideri. Dar proiectul noului Cod Silvic are 74 de pagini, cu 164 de articole. Considerăm că acest proiect necesită o perioadă mai mare de dezbatere, de maturizare, pentru a se transforma dintr-un studiu-concept într-o reglementare aplicabilă, pentru a atinge nivelul de claritate, previzibilitate în aplicare și concretețe necesar unui act normativ.

Principii europene și probleme majore care trebuie soluționate

Apreciem că proiectul de Cod Silvic ar trebui să cuprindă obiective explicite – în concordanță cu obiectivele din politicile europene – privind:

• Definirea pădurilor gestionate durabil ca pilon al bioeconomiei.
• Obiective privind extinderea fondului forestier național , optimizarea folosinței terenurilor, combaterea deșertificării prin împădurirea terenurilor degradate în special în zonele de câmpie deficitare în păduri.
• Obiective privind mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă.
• Programe pentru creșterea eficienței energetice a utilizării resursei de lemn.
• Valorificarea superioară a masei lemnoase, cu încurajarea prelucrării lemnului în cascadă, prioritar în utilizări industriale cu valoare adăugată mare.

Între problemele majore pentru care noul Cod Silvic ar trebui să vină cu soluții menționăm:

• Necesitatea unei proceduri funcționale pentru evaluare de mediu a amenajamentelor silvice.
• Norme simplificate pentru accesul la resursa de lemn pentru consum propriu pentru micii proprietari de păduri și vegetație din afara fondului forestier.
• piață a lemnului organizată și transparentă, cu asigurarea continuității aprovizionării cu lemn, cu prețuri de referință aliniate cu piețele internaționale.
• Stabilitate pentru sectorul de exploatare, prin contracte cadru multianuale pentru prestațiile de servicii de exploatare a masei lemnoase.
• Viziune privind tranziția la valorificarea masei lemnoase sub formă fasonată, cu valorificarea acesteia din depozite.
• Soluții de finanțare a sectorului forestier și inițierea de programe de finanțare concrete.
• Un sistem de trasabilitate a provenienței legale a masei lemnoase eficient la prima punere pe piață a masei lemnoase, bazat pe definiția provenienței legale ca recoltare a lemnului din limitele legal aprobate, fără interferență în derularea relațiilor comerciale și fără a încărca cu costuri administrative excesive operatorii economici pe lanțul de valorificare a masei lemnoase.
• Un sistem de control eficient, bazat pe orientarea controlului pe zone și activități de risc.

Asociația Industriei Lemnului – Prolemn atrage atenția asupra introducerii în proiectul de act normativ a unui ansamblu de sancțiuni penale excesive, prevederi care nu au existat în proiectul de act normativ transmis de către echipa de proiect formată din specialiști ai universităților din Brașov și Suceava și ai INCDS „Marin Drăcea”.

Un sistem complex, extrem de prescriptiv: dosar penal de la o roabă de lemne!

Eficiența sistemului de combatere a tăierilor ilegale, modul de organizare a controlului, regimul de contravenții și infracțiuni noi introduse merită o discuție aprofundată înainte de a fi promovat un nou sistem de sancțiuni penale.

Astfel, pe lângă sancțiunile penale exhaustive și drastice pentru tăierea fără drept de arbori (furt propriu-zis), dublate și complicate de proceduri de recuperare a prejudiciilor (materiale și prezumate prejudicii de mediu pentru funcțiile nerealizate ale pădurii), se introduc concepte și infracțiuni noi.

Se introduce o infracțiune pentru transport fără documente a materialului lemnos începând de la 0,1 mc – cam cât încape într-o roabă mai solidă. Nu vorbim de furt, ci doar de transport. Orice material lemnos care se mișcă în sectorul construcțiilor, orice salcâm din capul grădinii transportat de proprietar pe drumurile publice, orice vreascuri, orice remorcă auto care duce lemn de foc dintr-un loc în altul, orice tocătură de masa lemnoasă din toaletarea spațiilor verzi din orașe, chiar orice crengi din toaletarea propriei grădini, orice este transportat peste 0,1 mc devine infracțiune.

Cui folosește o avalanșă de dosare penale, fără nici o relevanță din perspectiva vreunui pericol social al faptelor, fără nici o eficiență în combaterea tăierilor ilegale?

Alt exemplu: infracțiune pentru orice diferență mai mare de 20% față de aviz. Pot fi greșeli, așa cum se întâmplă adesea, prin confuzii între piese de molid și brad, sau o specie care nu este trecută în aviz într-un mix de specii la un transport amestecat de lemn de foc, de lăturoaie sau deșeuri. Dacă 20% se aplică la volumul pe specie și sortiment, se ajunge la infracțiune pentru volume extrem de mici.

La fel, este declarată infracțiune diferența de 20% între stocurile scriptice și cele faptice. Procentul de 20% se poate raporta la stocuri pe specii și sortimente foarte mici, în depozite temporare cu rulaje mari dar stocuri finale mici, sau la stocuri fizice în rampă după reprimire. Foarte frecvente greșeli sau egalități matematice în SUMAL unde nu există pierderi sau diferențe față de APV în rezultatul exploatării se transformă în infracțiune.

Mai nou, în control se confiscă minusurile. În prezent, Ministerul derulează o amplă acțiune de controale tematice legată de stocurile nelichidate în partizile reprimite. Motivele reale pentru nelichidarea stocurilor pot fi foarte multe, de la condiții dificile de acces din cauza ploilor la lipsa beneficiarilor în condițiile unei piețe dificile. Dar pentru cei din control nu contează. Ei calculează stocuri scriptice fără a lua în calcul toleranța la evaluarea masei lemnoase în APV-uri, diferențe care pot fi în plus dar și în minus, fără a lua în calcul volumul nevalorificabil din crăci și lemn subțire, fără a lua în calcul pierderile tehnologice din sortarea lemnului. La final, compară aceste stocuri scriptice cu stocurile faptice evaluate expeditiv și confiscă valoric minusurile! Nu lemn tăiat ilegal, nu lemn furat, ci minusuri ca rezultat al unor pierderi normale de evaluare a lemnului și pierderi tehnologice în exploatarea lemnului. Prin noul Cod Silvic, aceste minusuri pot fi încadrate ca infracțiuni!

Dar importantă este și o privire de ansamblu. Un bilanț prezentat de IGPR pentru anul 2022 pe domeniul silvic arată că în urma activităților de verificare, au fost aplicate 14.288 de sancțiuni contravenționale, în valoare de peste 23 de milioane de lei, iar față de 124 de persoane au fost dispuse măsuri preventive. Totodată, pe parcursul anului 2022, la nivelul Poliției Române, au fost înregistrate 9.247 de dosare penale în domeniul silvic. Volumul de masă lemnoasă confiscată: în jur de 100.000 mc.

Ce înseamnă 100.000 mc confiscați, față de volumul prezumat al tăierilor ilegale?

Ca ordin de mărime, lemnul mort anual, prin mortalitate și eliminare naturală în păduri, este estimat la 1 mc/an/ha, adică 7 milioane mc la nivelul fondului forestier al României. O pădure regenerată natural pornește de la minim 1 puiet/m², de la minim 10.000 arbori/ha, și ajunge la maturitate la 3-500 arbori/ ha. Eliminare  prin mortalitate  naturală  a 95  %  din  numărul  inițial  de  arbori. Prejudiciu de mediu și dosar penal pentru un arbore?

Pe fond, problema miilor dosare pentru infracțiuni pe domeniul silvic este supraîncărcarea sistemului de cercetare penală și sistemului judiciar cu spețe fără gravitate reală, care blochează resursele acestuia în spețe fără importanță.

CSM: protecția mediului nu se realizează prin acțiuni represive

Într-un punct de vedere public emis de Consiliul Superior al Magistraturii, prin care se argumentează decizia plenului CSM că nu este justificată înființarea unei structuri distincte pentru infracțiuni de mediu (DNA-ul Pădurilor), se arată că organele de cercetare penală reușesc să soluționeze doar 20% din dosarele penale cu caracter general (peste 1,2 milioane de dosare înregistrate anual), aceeași rată de soluționare de aproximativ 20% fiind înregistrată și în soluționarea dosarelor pe domeniul silvic.

Dosarele pe domeniul silvic sunt apreciate ca având complexitate și gravitate redusă, iar direcționarea de resurse umane și materiale pentru aceste dosare înseamnă reducerea gradului de soluționare pentru dosare pe arii infracționale cu adevărat grave.

Având în vedere că în 2022 s-a ajuns la 9.247 dosare penale pe domeniul silvic, cu rezultate de fond modeste în combaterea tăierilor ilegale, ce rezultat ar avea introducerea unui set de infracțiuni de la 0,1 mc transport fără documente? Cu siguranță, o explozie a numărului de dosare penale pe domeniul silvic, dosare fără gravitate așa cum arată CSM, care în proporție covârșitoare ar rămâne nesoluționate.

În punctul de vedere al CSM se arată că “problematica protecției mediului și a pădurilor nu își găsește rezolvarea decât ultima ratio prin răspuns de tip represiv”.

În mod evident, problematica protecției pădurilor nu poate fi abordată decât într-un ansamblu de măsuri de gestionare durabilă a acestora, nu în răspuns de tip represiv.

Pentru luare aminte, prețul lemnului de foc, pe care Guvernul a dorit să îl plafoneze anul trecut la 400 lei/mc, este în prezent de 1.000-1.200 lei/mc în comerțul modern. Ce să faci cu măsuri de tip represiv- infracțiune de la 0,1 mc volum transportat fără documente – când suprareglementarea conduce la blocajul recoltării legale a masei lemnoase de pe micile proprietăți și din vegetația din afara fondului forestier? Iar prețurile exagerate ale lemnului în România au condus la o cădere de 30 % a producției în industria lemnului în România în 2023.

Propunerile detaliate ale Prolemn pot fi consultate în expunerea de motive și documentul cu amendamentele detaliate urmărind link-ul atașat.