Licitatia pentru reabilitarea Cetatii de Scaun a Sucevei a fost adjudecata

Reabilitarea Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a zonei adiacente a acesteia se ridică la 32 milioane de lei fără TVA şi va fi făcută de un consorţiu de firme condus de societatea de construcţii General Construct SA.

Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean Suceava, Gheorghe Flutur,
licitaţia pentru restaurarea Cetăţii de Scaun a Sucevei a fost adjudecată de un consorţiu al cărui lider este General Construct SA Suceava, urmând ca după depăşirea perioadei de contestare să fie semnat contractul de execuţie. Pe lângă firma General Construct, din consorţiu mai fac parte firmele sucevene Loial şi Restaco pentru partea de instalaţii şi respectiv restaurare şi Grup Corint Alba Iulia care are experienţă în restaurarea unor monumente medievale. Valoarea proiectului de execuţie este de 32, 019 milioane de lei fără TVA.

Contractul pentru proiectul “Reabilitarea Cetăţii de Scaun a Sucevei şi a zonei de protecţie a acesteia”, promovat prin POR, a fost semnat în februarie 2010 de ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea cu preşedintele CJ Suceava, Gheorghe Flutur şi îşi propune creşterea gradului de atractivitate a cetăţii în vederea dezvoltării turistice.

Banii vor fi investiţi în restaurări, amenajări peisagistice, crearea de locuri de parcare, reabilitarea căilor de acces şi construirea unui punct de informare. Bugetul total al proiectului este de 52,59 milioane lei, din care 35,58 milioane lei reprezintă contribuţia Uniunii Europene.

Consiliul Judeţean Suceava a cerut, în luna ianuarie 2011, Ministerului Culturii începerea procedurilor de înscriere a Cetăţii de Scaun a Sucevei în lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Cetatea de Scaun a Sucevei face parte din sistemul de fortificaţii al Moldovei, fiind edificată în perioada mijlocie a domniei lui Petru I (1375 -1391), primul atestat fiind un document din 10 februarie 1388, emis din “fortul muşatin” care a fost nucleul iniţial al Cetăţii de Scaun.

Cercetările arheologice au stabilit că în a doua jumătate a secolului al XV-lea, în timpul domniei lui Ştefan cel Mare (1457 – 1504), au fost făcute cele mai ample lucrări de lărgire şi amplificare a eşafodajului defensiv al cetăţii.

Totodată, Ştefan cel Mare a decis şi repararea structurilor vechi ale cetăţii, iar în urma descoperirilor arheologice, a unor plăci pavimentare, smălţuite şi ingenios decorate, a unor pietre profilate şi sculptate venind de la chenarele uşilor şi ferestrelor s-a stabilit că estetica de factură europeană occidentală pătrunsese în comportamentul cotidian al unei elite reprezentative din punct de vedere social şi cultural, pentru evul mediu românesc al veacului al XV-lea.