Intră acum și în grupul de
Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților, IPS Calinic, spune că Suceava nu deține spații adecvate pentru funcționarea unei mitropolii din cauză că legea prin care se alocau 20 de ha de teren a fost respinsă de Curtea Constituțională și că, în aceste condiții, reînființarea Mitropoliei Bucovinei nu se justifică.
Un enoriaș a solicitat ierarhului să facă demersuri în vederea reînființării Mitropoliei Bucovinei.
„Am văzut inițiativa dumneavoastră de a reînființa Mănăstirea Mirăuți, dar dacă tot vreți să redăm istoria înapoi, de ce nu faceți demersuri pentru reînființarea Mitropoliei Bucovinei? Consider că Suceava ar merita asta. De ce nu propuneți aceasta Sfântului Sinod?”, a întrebat enoriașul.
IPS Calinic a răspuns că un astfel de demers nu se justifică.
„Reînființarea Mitropoliei Bucovinei nu se justifică. Mai mult, Suceava nu dispune de spații adecvate pentru o astfel de inițiativă (catedrală, reședință, centru eparhial, săli de conferință, spital etc.). După cum știți, demersul pentru obținerea unui teren pe care să se realizeze un astfel de proiect a fost respins, în favoarea unor așa-zise culturi experimentale. Pace și gândul cel bun!”, a transmis IPS Calinic.
Curtea Constituțională a României a admis cu unanimitate de voturi obiecția de neconstituționalitate formulată de Președintele României şi a constatat că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare este neconstituțională, în ansamblul său.
Potrivit unui comunicat al CCR, în esență, Curtea a reţinut că soluția legislativă criticată vizează transmiterea unei suprafeţe de teren din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, fără a cuprinde acordul unităţii administrativ-teritoriale cu privire la dobândirea bunului în patrimoniul său, ceea ce potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, echivalează cu încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituţie referitor la principiul autonomiei locale. Totodată, s-a reţinut că actul normativ criticat, sub aspect formal, reprezintă o lege, fiind adoptată de Parlament, dar, sub aspect material, acesta cuprinde un act de dispoziţie asupra unui bun determinat din domeniul public al statului, care nu detaliază condiţiile specifice mecanismului transferului interdomenial și nu stabilește garanţii în vederea realizării obiectivului urmărit – construirea Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor și că se impune respectarea acestor condiții, având în vedere importanţa domeniului reglementat, precum și faptul că suprafața de teren vizată este afectată unei utilităţi publice – cercetarea-dezvoltarea-inovarea în domeniul agricol -, care constituie o prioritate naţională. „Reținând că, potrivit dispozițiilor art.136 alin.(2) şi (4) din Constituție, proprietatea publică beneficiază de un regim de protecție specială menit să asigure ocrotirea şi garantarea sa efectivă, precum și eficiența în valorificarea sa, s-a constatat că transmiterea suprafeţei de teren din domeniul public al statului în domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale, astfel cum este reglementată prin legea criticată, nu își găsește fundamentul într-o reglementare precisă și previzibilă, care să corespundă standardului constituţional de protecţie a proprietăţii publice şi care să respecte obligaţia constituţională a statului de a asigura protejarea intereselor naţionale în activitatea economică, stimularea cercetării ştiinţifice, exploatarea resurselor naturale în concordanţă cu interesul naţional, ocrotirea mediului înconjurător şi menţinerea echilibrului ecologic, astfel cum este consacrată de art.135 alin.(2) lit c), d) şi e) din Constituţie”, arată CCR.
Intră acum și în grupul de
