Ion Lungu recunoaște că s-a greșit în gestionarea deșeurilor. În urmă cu 15 ani CJ Suceava, condus de Gavril Mîrza, propunea termovalorificarea acestora, soluție îmbrățișată acum de Lungu


Intră acum și în grupul de

Primarul Sucevei, Ion Lungu, a recunoscut, miercuri, în conferința săptămânală de presă, că s-a greșit în ceea ce privește abordarea problemei deșeurilor municipale și că acum se dorește procesarea lor și nu depozitarea într-o groapă.

Lungu a spus că a discutat cu acționariatul austriac al Bioenergy despre perspectiva arderii deșeurilor municipale la societatea de termoficare pentru a venit cu altă sursă de combustibil pe lângă biomasă.

„Astăzi suntem prinși cu deșeurile municipale în proiectul de la nivel județean, dar până când se va umple groapa de la Moara. Atunci, zic eu, ne vom lua independența colectării deșeurilor”, a spus Lungu.

El a menționat că acționariatul austriac al centralei Bioenergy a venit cu specialiști în domeniu care au prezentat proiectul care include realizarea de modificări, montarea de noi arzătoare, filtre speciale, pentru a se putea arde și deșeuri municipale.

„Ca principiu am stabilit să ardem deșeurile municipale să facem energie termică”, a spus primarul.

Ion Lungu a menționat că în România, astăzi se discută de gestionarea deșeurilor nu de procesare.

„A fost negociat acquis-ul comunitar prost. Noi, în Suceava, de zece ani de zile ne-am dorit să facem o procesare a deșeurilor nu o gestionare, lucru pe care nu l-am putut face pentru că strategia pe acquis-ul comunitar era doar pe gestionarea deșeurilor nu și pe procesare. În toată lumea civilizată se face procesare și aceste procedee sunt foarte evoluate în Occident”, a menționat Ion Lungu.

În ceea ce privește modul de gestionare a deșeurilor, fostul președinte al Consiliului Județean Suceava, Gavril Mîrza, începuse după 2004 demersurile în vederea preluării acestora de o firmă special constituită în acest sens, Ecologica, societate care avea ca acționar principal o firmă germană care urma să proceseze deșeurile municipale de pe raza județului, dar tot în acea perioadă primarii liberali au făcut front comun și au respins acest proiect arătând că vor fi fonduri europene pentru proiecte de gestionare a deșeurilor.

În 2008, vicepreședintele de atunci al CJ Suceava, Eugen Constantin Uricec, spunea că programul promovat de Ministerul Mediului pentru realizarea gropilor ecologice din județul Suceava, prin piroliză, este învechit și că CJ Suceava dorește să implementeze în județ un alt sistem de prelucrare a deșeurilor menajere, prin termovalorificarea acestora.

Acesta a explicat că propunerea Ministerului Mediului de gestionare a deșeurilor menajere folosește o soluție învechită, din anii ’70-’80, dar a fost acceptată de Comisia Europeană ca o concesie făcută României. Eugen Uricec a menționat că CJ Suceava a făcut mai multe demersuri pentru a găsi soluția potrivită pentru ca acest program județean de gestionare a deșeurilor menajere să intre în termenii impuși prin Acordul de mediu.

El atrăgea atenția că propunerea Ministerului Mediului nu avantajează județul Suceava, întrucât pentru cele două depozite ecologice ce urmează a fi înființate se investesc aproximativ 70 de milioane de euro, iar ulterior acestea vor trebui închise, în timp ce soluția privind termovalorificarea deșeurilor, care presupune producerea de energie termică și electrică, costă la fel de mult, dar poate fi folosită timp de 40 de ani.

În aceeași conferință de presă din 2008, consilierul județean Corneliu Popovici spunea că a vizitat în Italia o  instalație ce prevede termovalorificarea deșeurilor menajere, arătând că la cantitatea de deșeuri menajere ale județului se va putea produce energie electrică pentru consumul populației în două orașe. Popovici a mai spus atunci că din materialele din plastic rezultă fulgi din plastic folosiți în industria textilă și granule din plastic pentru producerea altor materiale din plastic, astfel încât absolut totul este recuperabil și nepoluant.


Intră acum și în grupul de