Secretar de stat maghiar: Localitățile Ţibeni, Iacobeşti, Dorneşti, Măneuţi, Vornicenii Mici, fondate de secuii exilați, nu au fost doar locuri de refugiu, ci și adăposturi în vremuri dificile


Intră acum și în grupul de

 La 260 de ani de la sângerosul eveniment istoric din Siculeni, o comunitate puternică și rezistentă a luat naștere din tragedia celor petrecute în 1764, a declarat secretarul de stat maghiar Árpád János Potápi, citat de MTI, preluat de webradio.hu

Comemorarea a avut loc duminicănla monumentul Siculicidium, unde, alături de secui, ceangăi, secui din Bucovina, maghiari din Transilvania și unguri din Ungaria, au fost rememorate momentele tragice și s-a subliniat perseverența tenace a acestor comunități.

Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naționale al Cancelariei Prim-ministrului ungar, a declarat că sângele victimelor de la Siculeni a dat naștere unei comunități puternice și a păstrat atașamentul față de maghiari și credință, transmițând aceste valori din generație în generație. Politicianul a subliniat că evenimentele din 7 ianuarie 1764 trebuie privite în contextul lor istoric, evidențiind eforturile disperate ale Habsburgilor de consolidare a puterii în Transilvania.

Potrivit lui Potápi, localitățile Ţibeni, Iacobeşti, Dorneşti, Măneuţi, Vornicenii Mici, fondate de secuii exilați, nu au fost doar locuri de refugiu, ci și adăposturi în vremuri dificile. Acestea simbolizează necesitatea păstrării și protejării valorilor și tradițiilor, încurajând solidaritatea și sprijinul reciproc.

Cu privire la actualitate, Potápi a avertizat asupra unor „ambiții imperiale” actuale care ar putea amenința valorile și modul de viață al comunităților maghiare. El a subliniat importanța unității în vederea susținerii realizărilor comunității maghiare în contextul a patru scrutine ce vor avea loc în România în 2024.

Potrivit sursei citate, Barna Tánczos, senator și reprezentant al UDMR, a adăugat că lupta pentru supraviețuirea comunității secuiești necesită cunoașterea „Siskovicsilor zilelor noastre”, care alimentează mesajul șovin „Ţinutul Secuiesc nu există”. Tánczos a subliniat că, în ciuda provocărilor actuale, Ţinutul Secuiesc nu va renunța la identitatea sa și că este nevoie de o forță comună pentru a contracara aceste mesaje.

Csaba Szentes, primarul comunei Siculeni, a salutat delegaţia secuilor din Bucovina, formată din aproximativ 150 de persoane, şi a vorbit despre faptul că secuii poartă cu ei dorinţa de libertate a strămoşilor lor. „Pentru noi, conceptul de autodeterminare, de organizare comunitară şi de luare a deciziilor la nivel local nu este o modă, pentru noi este o misiune umană veche de secole, o vocaţie secuiască”, a afirmat acesta.

Comunitatea locală din Siculeni a comemorat masacrul de acum 260 de ani prin evenimente desfășurate pe parcursul mai multor zile, culminând cu întâlnirea festivă a Uniunii Naționale a Secuilor din Bucovina. În 1764, trupele imperiale au masacrat sute de secui care protestau împotriva reorganizării serviciului militar, marcând începutul unui exod în masă către Moldova, unde au găsit adăpost și sprijin din partea comunității ceangăilor.


Intră acum și în grupul de