Intră acum și în grupul de
CSAT a decis, luni seara, ca fosta bază aeriană de la Deveselu din judeţul Olt să fie folosită pentru sistemul american antirachetă ce va fi implementat în ţara noastră începând cu 2015.
Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a luat în ianuarie 2010 decizia de a da curs invitaţiei făcute de către preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, privind implicarea României în dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa în cadrul parteneriatului strategic româno-american.
Decizia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării privind implicarea României în sistemul american de abordare, adaptivă în etape, a apărării antirachetă în Europa , este înscrisă, deocamdată, în registrul bilateral al cooperării.
Dezvoltarea sistemului de apărare antirachetă în Europa, cu stabilirea unor interceptori şi în România, presupune patru etape de implementare.
Etapa I cu orizont de timp 2011 prevede protecţia unor porţiuni ale Europei de Sud-Est, prin desfăşurarea de sisteme radar şi interceptori SM-3 amplasaţi pe nave. De asemenea, este avută în vedere amplasarea unei baze radar înaintate, care va detecta lansarea rachetelor încă din faza ascendentă a traiectoriei.
Etapa II , cu orizont de timp 2015 presupune extinderea protecţiei aliaţilor NATO prin operaţionalizarea unei noi generaţii de interceptori SM-3 (care să permită lansarea de la sol) şi a noi baze radar. Acestea vor fi amplasate în baze terestre din Europa de Sud-Est.
Etapa III, cu orizontul de timp 2018 stabileşte extinderea acoperirii sistemului la toate statele membre NATO din Europa, prin amplasarea unei noi baze terestre în nordul Europei (în Polonia), precum şi prin continuarea procesului de dezvoltare a unor noi rachete SM-3, amplasate pe mare şi pe uscat.
Ultima etapă, cea de-a patra cu orizont de timp 2020 prevede asigurarea unei protecţii crescute a teritoriului SUA împotriva unor atacuri cu rachete intercontinentale, inclusiv prin dezvoltarea în continuare a rachetelor SM-3 şi a sistemelor radar.
Implicarea României va avea loc în etapa a II-a a programului american. Aceasta presupune găzduirea de interceptori tereştri (rachete de interceptare SM-3, Standard Missile 3, tip Block 1B). Site-ul din România va deveni operaţional începând din anul 2015.
Noua abordare, adaptivă în etape, va garanta acoperirea integrală a teritoriului României împotriva ameninţărilor legate de eventuale atacuri cu rachete balistice.
Etapa I a programului a demarat la 7 martie 2011, când SUA au început desfăşurarea sistemului antirachetă în Europa prin trimiterea în Marea Mediterană a navei „USS Monterey”.
Negocierile tehnice şi juridice cu partea americană au ca obiectiv convenirea unui set de documente care, cel mai probabil, va conţine un acord internaţional referitor la facilităţile tehnice, locaţie, regim juridic etc. şi aranjamente de implementare a documentelor de mai sus, care vor detalia, la nivel tehnic, ceea ce s-a convenit la nivel politico-juridic.
Aspectele care ţin de locaţie, modul de gestionare a facilităţilor, regimul juridic al locaţiei şi personalului etc. sunt negociate în detaliu de o echipă multidisciplinară formată din experţi de la MAE, MApN şi alte instituţii din sistemul naţional de securitate.
Până în prezent, au avut loc şase runde de negociere pe tema cadrului juridic bilateral care va reglementa participarea României la proiectul american de abordare adaptivă în etape a apărării antirachetă în Europa (EPAA): 17 iunie 2010 (începutul oficial al negocierilor), 26-27 iulie 2010, 17 septembrie 2010, 14 decembrie 2010, 8 martie 2011 şi 6 aprilie 2011.
În final, Acordul bilateral care va rezulta din negocierile cu SUA va fi supus ratificării în Parlamentul României, conform Legii nr. 590/2003 privind tratatele.
Concomitent, România va continua să sprijine eforturile vizând dezvoltarea unui sistem NATO de apărare antirachetă, care să se bazeze pe elementele principiale decise la Summit-ul de la Bucureşti (aprilie 2008) şi reiterate la Strasbourg-Kehl (aprilie 2009) şi Lisabona (noiembrie 2010), respectiv indivizibilitatea securităţii Alianţei, solidaritatea colectivă şi acoperirea integrală a teritoriului Aliat. În perspectivă, proiectul bilateral cu SUA, aşa cum este conceput, va reprezenta o contribuţie esenţială la programul NATO de apărare antirachetă.
Intră acum și în grupul de
