Curtea de Apel Târgu Mureș a admis, definitiv, recursul Consiliului Județean Suceava în cazul depozitului ecologic de la Pojorâta

Curtea de Apel Târgu Mureș a respins, joi, ca nefondat recursul formulat de Societatea Civilă Profesională de Avocaţi PLOPEANU & IONESCU din Cluj Napoca privind depozitul ecologic construit de CJ Suceava la Pojorâta și a admis recursul incident formulat de Consiliul Județean Suceava și președintele CJ Suceava.

Decizia instanței din Târgu Mureș este definitivă.

Minuta instanței: „Respinge, ca nefondat, recursul formulat de reclamanta Societatea Civilă Profesională de Avocaţi PLOPEANU&IONESCU, (cu datele de identificare) împotriva Sentinţei nr. 250/7.02.2019, pronunţate de Tribunalul Cluj în dosarul nr. 3655/117/2018. Admite recursul incident formulat de pârâţii Consiliul Judeţean Suceava (cu datele de identificare) şi Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava (cu datele de identificare) împotriva aceleiaşi sentinţe. Casează în parte sentinţa recurată şi, în rejudecare: Admite excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a reclamantei Societatea Civilă Profesională de Avocaţi PLOPEANU&IONESCU şi, în consecinţă: Constată nulitatea cererii de chemare în judecată formulate de reclamanta Societatea Civilă Profesională de Avocaţi PLOPEANU&IONESCU în contradictoriu cu pârâţii Consiliul Judeţean Suceava prin Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava, Consiliul Local al Comunei Pojorâta(cu datele de identificare) şi Agenţia pentru Protecţia Mediului Bacău(cu datele de identificare). Menţine dispoziţiile privind admiterea în principiu şi disjungerea cererii de intervenţie în interes propriu, precum şi dispoziţia privind respingerea ca rămase fără obiect excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în judecată şi excepţia prescripţiei extinctive a dreptului la acţiune. Cu cheltuieli de judecată în recurs pe cale separată pentru pârâţii Consiliul Judeţean Suceava şi Preşedintele Consiliului Judeţean Suceava. Definitivă. Pronunţată prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor de către grefa instanţei, azi, 4.04.2024.”

În acest dosar Curtea de Apel Târgu Mureș a cerut Curții de Justiție a Uniunii Europene un punct de vedere, iar Consiliul Județean Suceava a obținut câștig de cauză și la CJUE.

Curtea Europeană de Justiție s-a pronunțat în luna ianuarie asupra interpretării convenției privind accesul la informații și participarea publicului în probleme de mediu.

Astfel, în urma deliberărilor din cadrul Camerei a patra, Curtea Europeană a emis o hotărâre importantă referitoare la interpretarea dispozițiilor Convenției privind accesul la informații, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în probleme de mediu, semnată la Aarhus la 25 iunie 1998.

1. Articolul 9 alineatul (3): Curtea a decis că acest articol trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale prin care unei entități juridice, altele decât organizațiile neguvernamentale de protecție a mediului, nu i se recunoaște calitatea procesuală activă pentru a ataca un act administrativ care nu îi este adresat, decât în situații în care entitatea invocă încălcarea unui interes legitim privat sau a unui interes legat de o situație juridică direct legată de obiectul său de activitate.
2. Articolul 9 alineatele (4) și (5): În lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Curtea a stabilit că aceste articole trebuie interpretate în sensul că, pentru a asigura respectarea cerinței ca procedurile jurisdicționale să nu fie exagerat de costisitoare, instanța chemată să se pronunțe cu privire la obligația de a plăti cheltuielile de judecată a unei părți care a căzut în pretenții într-un litigiu în materie de mediu trebuie să țină seama de ansamblul împrejurărilor cauzei. Aceasta include analizarea interesului părții în cauză și a interesului general legat de protecția mediului.

Această hotărâre reprezintă un punct de referință important în ceea ce privește accesul la justiție în probleme de mediu și stabilește linii directoare pentru reglementările naționale în acest domeniu. Decizia reflectă angajamentul Curții Europene de a asigura echilibrul între drepturile părților implicate în litigii de mediu și necesitatea de a proteja interesul general în ceea ce privește conservarea mediului.