Intră acum și în grupul de
În cadrul unei ceremonii festive care a avut loc joi la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava, prof. univ. dr. Iosif Viehmann, speolog reputat în cadrul Institutului de Speologie „Emil Racoviţă” din Cluj-Napoca, a fost distins cu titlul de „Doctor Honoris Causa” al USV.
În calitate de moderator al evenimentului, rectorul instituţiei de învăţămînt superior din Suceava, Adrian Graur, a prezentat membrii comisiei care au realizat analiza activităţii depuse de ilustrul speolog, în vârstă de 86 de ani. Astfel, alături de el, în calitate de preşedinte, din comisie au făcut parte membrii: prof. univ. dr. Ioan Bucur, de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Bogdan Onac, de la Universitatea Babeş Bolyai, dr. Ioan Povară, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă” al Academiei Române, prof. univ. dr. Petru Udrea, de la Universitatea de Vest din Timişoara, prof. univ. dr. Mihai Brânzilă, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, prof. univ. dr. Maria Rădoane, de la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava şi prof. univ. dr. Ştefan Purici, din cadrul USV.
După ce a dat citire documentului întocmit de comisia mai sus amintită, care însuma un istoric al vieţii personale şi al parcursului ştiinţific al prof. Iosif Viehmann, Adrian Graur a declarat: „Suntem convinşi că prin acordarea titlului de << Doctor Honoris Causa >> profesorului Iosif Viehmann, Universitatea << Ştefan cel Mare >> va avea de câştigat la capitolul prestigiu, pentru că un astfel de act va aduce mai multă strălucire propriului său corp academic. Este o iniţiativă prin care ne alăturăm un nume şi un om care a avut contribuţii importante în domeniul ştiinţelor pământului, geonomice, cu precădere într-ale speologiei. Este un firesc gest de recunoaştere a unei pasiuni şi a unei vieţi împlinite, dedicate muncii şi cercetării ştiinţifice”.
Iosif Viehmann: “BBC Londra ar fi dat bani mulţi filmându-ne coborând la 105 m adâncime, în opincuţe”
După ce a fost onorat cu titlul de “Doctor Honoris Causa” al Universităţii “Ştefan cel Mare” Suceava, ultimul discipol în viaţă al savantului Emil Racoviţă, speologul Iosif Viehmann a transmis celor prezenţi:
“Toate cursurile şi cuvântările mele însoţite de diapozitive, nu m-au pus în faţa unei asemenea situaţii – să încropesc un discurs în care să-mi dezvălui viaţa, să vă câştig încrederea pentru a obţine o zi mai fericită, decât altele două zile fericite pe care le-am avut în viaţă. Emil Racoviţă ne-a învăţat că lucrurile simple sunt cele mai solide”.
Plecând de la această premiză, omul de ştiinţă, a expus în faţa auditoriului prezent la ceremonie, câte ceva despre începuturile vieţii sale şi despre reuşitele profesionale pe care le-a avut de-a lungul timpului, amintind cu nostalgie şi mândrie de activităţile şi expediţiile pe care le-a făcut cu studenţii săi. “BBC Londra ar fi dat bani mulţi filmându-ne coborând la 105 m adâncime, în opincuţe”, a relatat amuzat profesorul, un episod din tinereţea sa. Totodată, Iosif Viehmann l-a readus în discuţie pe “moşul”, aşa cum îl numea el pe Emil Racoviţă, al cărui discipol a fost, redând cu plăcere episoade inedite din timpul vieţii savantului.
La finalul ceremoniei, invitatul special al evenimentului a ţinut să mulţumească respectuos “învăţătorului care m-a tras de urechi, profesorilor care s-au luptat să mă facă să înţeleg ce este evoluţia, însă eu nu am înţeles-o nici până acum, profesorilor care mi-au întins mâna să salt în performanţă, apoi părinţilor şi familiei mele, şi nu în ultimul rând sponsorilor care m-au susţinut de-a lungul timpului”, a încheiat prof. Viehmann.
Speologul Iosif Viehmann a făcut de-a lungul carierei sale mai multe descoperiri importante, între care „picurul permanent” din peştera Pojar, urma „Omului de Vârtop”, veche de 26.000 de ani, şi „stalactitele termoindicatoare” (gheaţă), premiere în ştiinţa speologiei. Profesorul Viehmann este coautor al teoriei „Geze-Viehman” privind geneza monocristalelor excentrice (cristalictite) din peştera Pojarul Poliţei şi a participat la explorarea şi cartarea peşterilor Tăuşoare (Munţii Rodnei) şi Cetăţile Ponorului (Munţii Bihorului). În 2003 s-a implicat direct într-un experiment de ecologie subterană care a constat în izolare totală, timp de zece zile, în Peştera Vântului, scopul fiind studierea perceperii timpului în lipsa soarelui.
Savantul Emil Racoviţă (1868-1947) este considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peşteri și pânze freatice de apă).
Intră acum și în grupul de
